Noul Cabinet a primit, marți, votul de încredere al Parlamentului, cu o majoritate largă. În discursul ținut în fața aleşilor, Dacian Cioloș a sugerat că activitatea sa s-ar putea să fie pe termen mai lung, chiar dacă mandatul guvernului pe care îl conduce este de doar un an.
Învestirea Guvernul Cioloş, primul format doar din tehnocrați, a fost aprobată de Parlament cu 389 voturi „pentru”, 115 „împotrivă” şi două voturi anulate. Pe hârtie, noul executiv a obținut unul dintre cele mai mari scoruri post-decembriste, al doilea după cel înregistrat de Guvernul Ponta 2, în decembrie 2012 – 402 voturi „pentru”. Însă, votul de ieri a dovedit că partidele au acceptat guvernul de tehnocrați sub presiunea opiniei publice, dar sprijinul nu a fost atât de consistent precum cel declarativ. Formațiunile care au anunțat că susțin guvernul – PSD, PNL, UNPR, UDMR, PSRO și grupul Minorităților – au împreună 491 de parlamentari. Doar ALDE și PMP au anunțat că votează împotrivă. Cu alte cuvinte, în jur de 100 de parlamentari fie au absentat, fie au votat diferit de ceea ce au promis șefii lor pe linie de partid. Situația poate fi explicată prin lipsa unei coaliții de guvernare, care să sprijine executivul pe baza unui protocol, așa cum au avut premierii precedenți, inclusiv cei tehnocrați precum Mugur Isărescu.
Stângăciile
În plus, Guvernul pare să fi plătit tribut și lipsei de experiență politică. O primă dovadă a fost retragerea a două nume de pe lista inițială a miniștrilor. După schimbarea propunerii la Sănătate, operată luni, Dacian Cioloș a retras-o și pe Cristina Guseth, propusă pentru Justiție, deși aceasta a primit avizul favorabil al comisilor de resort. Însă, la audiere, Guseth a avut ezitări, în special la întrebările privind sistemul de imunități, deși modificarea acestuia era cuprinsă în programul de guvernare. În cele din urmă, pentru portofoliul Justiției a fost propusă Raluca Prună, înalt funcţionar la Comisia Europeană.
Citește și: Guvernul Cioloş a depus jurământul la Cotroceni. Iohannis: Acest Guvern este o şansă pentru România
Faptul că programul de guvernare a fost elaborat în viteză este dovedit și de depunerea, ieri, înainte de votul din plen, a unui nou document, modificat și lărgit. Astfel, Guvernul Cioloş renunţă la intenţia de a „întări” legislaţia privind incompatibilităţile, vorbind doar despre „aplicarea strictă” a actelor normative în vigoare. Au dispărut, de asemenea, referirile la modificarea legislației electorale, Executivul rezumându-se la promisiunea de a organiza alegeri corecte în 2016. Un punct important în noul program de guvernare se referă la salariile bugetarilor, executivul angajându-se la „aplicarea actelor normative deja adoptate de Parlament”. Recent, Parlamentul a votat majorarea salariilor bugetarilor cu 10%.
Condițiile partidelor
În discursul ținut în fața parlamentarilor, Cioloș a sugerat că activitatea sa s-ar putea să fie pe termen mai lung, chiar dacă mandatul guvernului său este de doar un an de zile. „Vrem să venim cu soluții care să aibă efect în perioada limitată a mandatului, dar care să pună bazele unei transformări de structură în viitor”, a spus Cioloș. El a explicat că programul de guvernare a fost pregătit în doar câteva zile, fără a beneficia de „o platformă programatică prealabilă, așa cum ar avea un partid politic”. Prioritățile guvernului de tehnocrați sunt organizarea corectă a alegerilor din 2016, deschiderea către societate și către Parlament, independența justiției și lupta împotriva corupției și susținerea în continuare a creșterii economice.
Citește și: Guvernul Cioloş a depus jurământul la Cotroceni. Iohannis: Acest Guvern este o şansă pentru România
Cu toate că a fost votat de o majoritate largă, relația noului guvern cu partidele politice care au sprijinit învestitura se anunță dificilă. Acuzat de Adrian Năstase de „blat” cu Dacian Cioloș, liderul PSD, Liviu Dragnea, a venit la tribuna Parlamentului pentru a anunța susținerea condiționată a executivului. El i-a cerut lui Cioloş să pună în aplicare creşterea salariilor pentru bugetari cu 10% adoptată de Parlament. Social-democrații vor susţine guvernul atâta vreme cât “stă departe de manevre politice în aparatul administrativ” (adică nu schimbă oamenii PSD din eșalonul doi al puterii – n.r.) şi PSD are certitudinea că va pregăti corect alegerile din 2016. Dacă nu sunt respectate aceste condiții, social-democrații vor încerca să „concedieze” guvernul.
Dacă, însă, Cioloș va păstra oamenii din eșalonul doi (secretari de stat, prefecți, directori în ministere), el riscă să își afecteze relația cu PNL, deși și acest partid a votat în favoarea executivului. Copreședintele PNL Alina Gorghiu i-a transmis premierului desemnat că va avea în PNL un partener, dar și o ”voce critică”, cerându-i să repare abuzurile PSD. Ea i-a solicitat anularea ordonanței care a permis traseismul primarilor, sprijinirea alegerii primarilor în două tururi, dar și „depesedizarea administrației”. „PNL nu pune nicio condiție pentru oamenii săi. Dar nici nu putem să acceptăm afirmațiile colegilor din PSD cum că prin depolitizare
s-ar face epurări”, a insistat și copreședintele PNL Vasile Blaga. Și preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că parlamentarii formaţiunii sale vor vota guvernul, însă vor decide punctual cum vor vota pentru restul proiectelor lui Dacian Cioloş.
Citește și: Guvernul Cioloș a primit votul de încredere din partea Parlamentului
După ce Călin Popescu Tăriceanu, dar şi parlamentarii PND au susţinut că guvernul tehnocrat va reduce rolul Parlamentului, Cioloş s-a apărat susţinând că misiunea este a exercita atribuţiile astfel încât „să vadă democraţia întărită”. În pledoaria sa însă, Cioloş a spus de două ori că mandatul parlamentarilor este de 5 ani, nu de 4, aşa cum prevede Constituţia.
