Legea educaţiei, Codul Muncii şi introducerea votului prin corespondenţă sunt câteva dintre priorităţile legislative ale puterii în 2011 şi, cel mai probabil, ţintele de atac ale opoziţiei.
Dispute, moţiuni simple şi de cenzură pe bandă rulantă, o coaliţie la putere fragilă şi o opoziţie mereu în căutarea unui numitor comun. Cam aşa arată „horoscopul” politic pentru 2011, an preelectoral în care toate partidele îşi vor concentra acţiunile spre obiectivele din 2012. Cea mai vulnerabilă formaţiune este, de departe, PDL, care, pe fondul scăderii încrederii reflectată de sondaje, va avea ca principală grijă păstrarea majorităţii în Parlament. Or, pentru asta prima piatră de încercare este adoptarea Legii educaţiei în forma dorită de Guvern, cea în care UDMR primeşte cadou amendamentul privind predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară.
Emoţii pentru PDL şi UDMR
Soarta legii de care UDMR îşi condiţionează participarea la guvernare este decisă astăzi de Curtea Constituţională, atacată pe două paliere de un grup de parlamentari PSD şi PNL: funcţionarea universităţilor particulare şi învăţământul preuniversitar pentru minorităţile naţionale (adică amendamentul cerut de unguri). În cazul în care Curtea admite sesizarea, legea revine în Parlament, prilej pentru opoziţie să încerce tergiversarea ei. În plus, PNL şi PSD ar putea profita de ocazie să încerce să-i convingă pe udemerişti să se alăture opoziţiei. Dacă însă CCR respinge sesizările, proiectul Funeriu merge la promulgare. O altă prioritate pentru arcul guvernamental în noul an va fi adoptarea Codului Muncii, care a stârnit controverse înainte de a fi definitivat de ministerul de resort. Principalele modificări dorite de Guvern vizează prelungirea perioadei de probă la angajare, liberalizarea contractelor de muncă pe perioadă determinată, flexibilizarea programului de lucru, creşterea perioadei de preaviz de la 15 la 20 de zile şi de la 30 la 45 pentru salariaţii cu funcţii de conducere. Cum însă schimbările sunt mai degrabă în defavoarea angajaţilor, este de aşteptat ca PSD şi PNL să se opună cu vehemenţă adoptării noului Cod al Muncii.
Ce scoate de la sertar şeful statului
O altă propunere legislativă care ar putea stârni dezbateri aprinse cu un an înaintea unui nou ciclu electoral este introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Proiectul a fost lansat în dezbatere publică la sfârşitul lunii decembrie 2010 de Ministerul Afacerilor Externe, condus de Teodor Baconshi, susţinut de Cotroceni. De altfel, preşedintele Traian Băsescu anunţa în ianuarie 2010, la nici trei luni de la câştigarea unui nou mandat, că România ar trebui să adopte votul prin corespondenţă. Ideea şefului statului, căreia îi dă astăzi un contur fostul ambasador al României la Paris, a fost rapid criticată de opoziţie, care suspectează puterea de încercare de fraudare a următoarelor alegeri. Baconschi susţine însă că acest tip de vot este o necesitate democratică, având în vedere că, în acest moment, peste 3 milioane de români au reşedinţa sau domiciliul în străinătate. Totodată, el aduce ca argument şi costurile foarte mari pe care le implica organizarea secţiilor de vot, dar şi „frustrările legitime” ale „stranierilor” care nu-şi puteau exercita dreptul constituţional. Direct sau indirect, şeful statului ar putea impune anul acesta pe agenda publică modificarea Constituţiei, tema campaniei sale electorale pentru acest mandat, abandonată însă din cauza crizei economice. Pentru trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari va fi însă nevoie de mobilizarea partidelor parlamentare.
