Zvonurile că Ungaria are un plan strategic de a cumpăra teren agricol în Transilvania sunt îngrijorătoare, iar implicarea deschisă a acestui stat în achiziţia terenurilor din România e inacceptabilă, fiind necesară discutarea urgentă a subiectului în CSAT, susţine senatorul PSD Mircea Geoană, citat de Mediafax.
„Zvonurile, alimentate de declaraţiile unui angajat al ambasadei Ungariei la Bucureşti, conform cărora Ungaria are un plan strategic de a cumpăra teren agricol în Transilvania sunt de-a dreptul îngrijorătoare. (…) Mi se pare inacceptabil ca un stat – în cazul nostru Ungaria – să se implice deschis în activitatea de achiziţie a terenurilor agricole din alt stat”, a precizat Geoană.
Geoană, care este şi preşedinte al Comisiei parlamentare pentru aderarea la Schengen, a arătat că o astfel de atitudine este „lipsită de raţiune” şi reprezintă o „provocare inacceptabilă”, care nu face decât să alimenteze o stare de tensiune de care nici România şi nici Ungaria nu au nevoie.
„Statul român, cu toate instituţiile sale, trebuie să combată o asemenea politică a Ungariei”, a subliniat Geoană.
Senatorul PSD a arătat că, în opinia sa, vânzarea excesivă a terenului agricol către cetăţeni străini, mai ales în contextul unor „iniţiative dubioase” precum cea a Ungariei, este un „risc” pe care România trebuie să îl controleze foarte bine, fiind o problemă de interes naţional.
Geoană a precizat că există o diferenţă semnificativă între posibilităţile financiare ale românilor şi cele ale cetăţenilor străini interesaţi să cumpere teren agricol în România şi a arătat că Parlamentul României a adoptat deja o lege prin care se oferă facilităţi importante, inclusiv împrumuri garantate de stat, pentru ca cetăţenii români să cumpere teren agricol în propria lor ţară, ceea ce reprezintă „un prin pas corect”.
„Orice stat are dreptul să-şi apere interesele, chiar şi cu riscul de a da naştere unor reacţii sau ridicări de sprâncene din partea Bruxelles-ului”, a subliniat Geoană.
El a dat exemplul Ungariei, unde actuala lege limitează dreptul de proprietate a terenurilor agricole la fermierii profesionişti care au trăit şi lucrat în Ungaria cel putin trei ani, în timp ce în Bulgaria, în octombrie 2013, Parlamentul a aprobat o prelungire controversată până în 2020 a moratoriului asupra vânzării terenurilor agricole pentru străini.
Geoană a mai spus că preşedintele Traian Băsescu „era” deplin informat despre gravitatea subiectului şi a riscurilor aferente şi a precizat că siguranţa alimentară reprezintă un element important al securităţii naţionale, drept pentru care acest subiect ar fi trebuit să se afle pe agenda CSAT cu mult înainte de 1 ianuarie 2014.”
„Deşi târziu, acest subiect ar trebui să fie pus pe agenda CSAT cu cea mai mare urgenţă. Retrimiterea legii la Parlament, indiferent de motivele reale sau imaginare invocate de domnul Băsescu, ar trebui să reprezinte şi o invitaţie pentru noi de a privi textul acestei legi cu şi mai multă atenţie şi să completăm munca depusă de Executiv”, a mai precizat Geoană.
Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, marţi, reexaminarea Legii care reglementează cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europeni.
Preşedintele menţiona în cerere faptul că articolul. 2 alineat (2) stabileşte că „prevederile prezentei legi se aplică cetăţenilor români, respectiv cetăţenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)…” şi „persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE)”.
„Această reglementare nu este clară, întrucât trebuie prevăzut expres dacă legea se aplică şi persoanelor juridice având naţionalitatea română sau numai persoanelor juridice având naţionalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, altele decât cele române”, se precizează în cerere, adăugându-se că această menţiune „este utilă deoarece un act normativ trebuie sa fie predictibil şi previzibil”.
Cetăţenii străini pot cumpăra deja teren în România începând cu 1 ianuarie, potrivit Tratatului de aderare cu UE, iar legea respinsă de preşedintele Traian Băsescu le dădea românilor drept de preempţiune la achiziţa terenurilor, a declarat agenţiei MEDIAFAX, joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
„Lucrăm la lege şi sperăm să fie aprobată cât mai curând. Prevederile privind liberalizarea pieţei funciare din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2014, dată de la care străinii sunt liberi să cumpere teren în România. În absenţa legii, românii nu au drept de preempţiune la cumpărare”, a spus Constantin.
El spune că legea va fi modificată astfel încât să fie aprobată cât mai repede.
Presa a relatat, recent, că ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Szabo Jozsef Andor, a declarat că există un program al autorităţilor ungare prin care cei care doresc să îşi vândă pământul pot încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră.
„Avem un program în acest sens, care în esenţă presupune că, dacă cineva vrea să îşi vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă doreşte, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieţii. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze”, susţine Szabo Jozsef Andor, citat de portalul szekelyhon.
El a explicat şi mecanismul: „După ce sistemul va deveni funcţional, doritorul nu are altceva de făcut decât să caute cea mai apropiată reprezentanţă a noastră. Un reprezentant de-al nostru se va deplasa la faţa locului şi va evalua pământul. În funcţie de asta, îi vom face o ofertă. Dacă nu va fi mulţumit, atunci poate încerca pe piaţa liberă. Dacă va accepta, atunci, cum am amintit, va beneficia de renta viageră, pământul şi dreptul de folosinţă urmând să rămână pe numele lui până la sfârşitul vieţii”.
