Legea educaţiei, asumată de Guvern, dar suspendată undeva între Parlament şi Curtea Constituţională, a fost în sfârşit adoptată, printr-o manevră ciudată a lui Mircea Geoană,al cărui scop era de fapt reglarea conturilor cu liderii care l-au suspendat din PSD.
Căzut în dizgraţia PSD, Mircea Geoană i-a cedat, ieri, locul la prezidiul plenului reunit vicepreşedintelui Senatului Alexandru Pereş (PDL). Puterea a profitat de pasul înapoi făcut de Geoană pentru a introduce pe ordinea de zi Legea educaţiei, căreia îi mai lipsea doar semnătura liderului Senatului pentru a fi adoptată. În zadar a contestat ulterior Geoană legitimitatea demersului puterii. Regulamentul Parlamentului spune destul de clar că cei care prezidează şedinţa comună au dreptul de semnătură pe actele normative.
În aceste condiţii, se ridică automat întrebarea: „Nu cunoştea Geoană regulamentul şi a gafat sau a servit premeditat interesele arcului guvernamental?” „Nici una, nici alta”, susţin surse din con¬ducerea PDL. „Nu au existat nici un fel de negocieri cu Mircea Geoană, pur şi simplu el a vrut să dea peste nas PSD-ului şi nu cred că se aşteptau că vom pune Educaţia pe ordinea de zi”, adaugă sursele citate. Un argument în favoarea acestei teorii este şi faptul că preşedintele Senatului avea posibilitatea să-l desemneze ca înlocuitor pe celălalt vicepreşedinte, liberalul Teodor Meleşcanu. „E clar că nu a jucat în aceeaşi echipă cu opoziţia”, constată lideri ai PDL. Oficial însă, Geoană susţine că nu a prezidat şedinţa de plen pentru că astfel ar fi legitimat o lege adoptată printr-o procedură declarată neconstituţională.
Nici liberalii nu au fost mai abili
Erori au făcut şi liberalii, care au mers rând pe rând la microfon şi au anunţat că-şi retrag semnăturile de pe moţiunea de cenzură depusă după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea educaţiei. Moţiunea a rămas astfel fără obiect. „Liberalii au picat într-o capcană. Ei vor contesta din nou la Curtea Constituţională procedura asumării, dar recunoscând în plen că îşi retrag semnăturile recunosc practic că au depus o moţiune şi legitimează aşadar demersul Guvernului. Or, noi vom prezenta Curţii stenograma şedinţei”, desluşeşte tâlcul un senator pedelist. În final, preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat adop¬tată legea, moment de la care au început să curgă cele două zile în care actul poate fi atacat la CCR. De altfel, opoziţia a şi anunţat că va apela din nou la arbitrajul judecătorilor constituţionali.
Boc promite salarii mai mari pentru bugetari
Tot ieri, în plen, premierul Emil Boc şi-a angajat răspunderea pe Legea unitară a salarizării, despre care spune că reflectă posibilităţile maxime ale ţării în raport cu resursele financiare ale economiei. El i-a asigurat pe parlamentari că, în 2011, bugetarii vor avea parte şi de alte creşteri salariale, care se vor adăuga majorării de 15% (faţă de salariul din luna octombrie, tăiat deja cu 25%). „Dacă am aplica integral prevederile Legii salarizării, am avea nevoie de 54 miliarde lei”, a explicat prim-ministrul, adăugând că fondul total de salarii pentru sectorul bugetar va fi anul viitor de 39 miliarde lei. „Dacă 2010 a fost anul constrângerilor bugetare, 2011 va fi anul dezvoltării, al creşterii economice şi al consolidării reformelor structurale ale statului, în care Legea salarizării ocupă un loc extrem de important. Nu vindem iluzii, ci spunem foarte clar ceea ce România poate în momentul de faţă”, a completat premierul. Opoziţia contestă această lege, susţinând că ea ar trebui redactată abia după ce bugetarii îşi reintră în drepturi, respectiv să revină la salariile din iunie anul acesta. Guvernul va trebui astfel să mai treacă de o moţiune de cenzură.
