Primul serviciu secret din care sunt inculpați, la pachet, mai mulți șefi, este Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Într-un prim dosar, Nicolae Gheorghe, șef al DIPI, a fost trimis în judecată alături de adjunctul său, Nelu Zărnică, de șeful serviciului juridic, Nicolae Pavel, de cel al serviciului administrativ, Marian Iacob, precum și de ex-ministrul de Interne Gabriel Oprea.
Citește și: Analiză: Ministerul Penal de Interne?
Infracțiunile de care îi acuză procurorii sunt abuz în serviciu și deturnări de fonduri (limuzina, canapelele, dușul cu jacuzzi cumpărate pentru ministrul Oprea).
În al doilea dosar, procurorii anticorupție au cerut aviz de la președintele țării, Klaus Iohannis, pentru urmărirea penală a ministrului de Interne Petre Tobă, pentru că ar fi ascuns probele deturnării de fonduri prin refuzul de a desecretiza documente. Tot în acest al doilea dosar, sunt urmăriți penal 24 de înalți ofițeri ai DIPI, între care foștii șefi ai departamentului, Rareș Văduva, Gelu Oltean și Nicolae Gheorghe, precum și foștii adjuncți Nelu Zărnică, Gheorghe Popa și Ioan Popa.
Acuzațiile sunt de deturnări de fonduri, de fals, uz de fals, favorizarea făptuitorilor și obstrucționarea Justiției. Între altele, ar fi fost distruse și documente care le-ar fi probat vinovăția.
Istoria plină de scandaluri a DIPI, fost “Doi ș-un sfert”
Istoria post-decembristă a DIPI e plină de scandaluri. Serviciul secret al Internelor a fost înființat în februarie 1990 de Gelu Voican Voiculescu, apropiatul lui Ion Iliescu. Inițial, s-a numit Direcția Specială de Informații – UM 0215 și era în subordinea directă a ministrului de Interne. Serviciul secret, poreclit “Doi ș-un sfert”, a fost populat cu foști ofițeri de Securitate.
La conducerea serviciului, s-au perindat mulți ofițeri al căror nume a apărut în scandaluri de poliție politică, în anii ’90 și apoi în scandaluri de corupție: de la Florin Calapod și Dan Gheorghe, la Cornel Șerban și apoi la Gelu Oltean, Nicolae Gheorghe și Rareș Văduva, toți au fost suspectați de corupție. Dosare penale au avut (au) doar ultimii patru.
În anii ’90, șefii serviciului secret al Internelor, ca de altfel și ai celorlalte servicii secrete (vreo șase), erau deasupra legii. Un singur ofițer, fără funcție de conducere, a fost deferit Justiției – colonelul Ion Nicolae, de la UM 0215 – pentru că, la mineriada din iunie 1990, a furat din casa lui Ion Rațiu.
Cornel Șerban, primul șef al serviciului secret al Internelor judecat pentru corupție
Primul șef al serviciului secret al Internelor trimis în judecată și condamnat în primă instanță a fost Cornel Șerban.
În martie 2009, Cornel Ilie Șerban, directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Internelor, era inculpat pentru favorizarea infractorului, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii de foloase pentru sine.
Alături de el, a fost inculpat și Petru Pitcovici, şeful Diviziei “Operaţiuni”, din cadrul Direcției Generale Anticorupţie (DGA), o altă structură antiinfracțională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit procurorilor, între altele, cei doi ar fi contactat un polițist judiciarist din DNA pentru a-l scăpa pe omul de afaceri Puiu Popoviciu de dosarul penal “ferma Băneasa”. Polițistul de la DNA a denunțat intervenția, denunț în baza căruia s-a instrumentat dosarul.
În primă instanță, Cornel Șerban a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu executare, Petru Pitcovici la doi ani de închisoare, iar Puiu Popoviciu, la 9 ani de închisoare.
Șeful DIPI Ilfov, condamnat
Mihai Vlad, fost șef al DIPI-filiala județului Ilfov, a fost condamnat definitiv la doi ani închisoare cu suspendare. În anul 2012, Mihai Vlad a fost prins de procurori că furniza informații secrete procurorului Marcel Sâmpetru, consilier al vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii, George Bălan, implicat și el în scandal.
Mihai Vlad livra informațiile clasificate despre oameni politici, la plic. Între cei despre care Sâmpetru a solicitat informații se afla și ministrul Transporturilor de atunci, Ovidiu Silaghi, scopul fiind obținerea de avantaje.
Cei doi procurori (după cum rezulta din interceptări) vizau, în principal, obținerea funcțiilor de procuror general al României și de șef al DNA, cu sprijinul unor politicieni cu funcții înalte în stat. În acest scop, George Bălan i-ar fi făcut o vizită premierului de atunci, Victor Ponta.
În dosar a fost condamnată la patru ani cu executare și judecătoarea Georgeta Barbălată, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece l-a avertizat pe Mihai Vlad, șeful filialei DIPI din Ilfov, că a eliberat mandate de percheziții. Șeful DIPI ar fi avut timp să distrugă documente.
Procurorul George Bălan a fost achitat pentru o faptă, iar o altă faptă de instigare a fost clasată, deoarece a fost dezincriminată în noul Cod Penal. Procurorul Marcel Sâmpetru a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare.
Primul șef de la “Doi ș-un sfert” (DIPI) , condamnat pentru o faptă săvârșită din altă funcție
Pentru fapte săvârșite înainte de 2005 a fost condamnat un singur fost șef de filială al UM 0215 (acum DIPI), și anume Dumitru Târnovschi, de la Prahova. El a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare, pentru furturi de pe platformele petroliere ale județului.
Însă, el nu a săvârșit faptele când era șef al filialei Prahova a serviciului secret al Internelor, ci în calitate de adjunct al șefului Inspectoratului Judetean de Poliție (IJP) Prahova.
Potrivit anchetatorilor, colonelul (r) Dumitru Târnovschi, împreună cu locotenent-colonelul Marin Ivan (fost șef al Poliției Platformei Petrobrazi), a favorizat șase persoane care, în noaptea de 3 spre 4 august 2000, au sustras din Rafinăria Petrobrazi piese din inox și din aluminiu, în valoare de 92 de milioane de lei.
