Ministerul Afacerilor Interne (MAI), al cărui rost este să ne apere de infractori, poate fi denumit și “ministerul penalilor”, deoarece de-a lungul timpului a fost instituția guvernamentală cu cei mai mulți urmăriți penal în conducerea sa, de la miniștri acuzați de corupție la înalți ofițeri autori ai unor grave fapte penale. Dosarele penale decupează imagini ale unui minister profund corupt.
MODELE: luări de mită și viață de huzur pe banii publici
În ultimii ani, procurorii au scos la iveală fapte care cu greu pot fi imaginate într-un stat de drept: luări de mită cu sacoșa la biroul ministerial (ministrul Cristian David și suma de 500.000 de euro) sau în parcare (1.000.000 de euro mită denunțată de chestorul Dan Fătuloiu) și viața de huzur pe banii contribuabililor.
Ani în șir, modul de viață al unora dintre șefii Poliției sau din Ministerul de Interne a fost reflectat de presă în mai multe seriale cu aproape a aceeași denumire generică: “Vilele cu epoleți”. Mulți, prea mulți polițiști de Frontieră sau de la Rutieră au fost implicați în dosare de corupție. Sau polițiști judiciariști, ca și cei de la “economic”, prinși cu mita.
Ani în șir picau în capcana procurorilor doar cei mici. În ultimii ani, însă, au început să cadă miniștri sau foști miniștri de Interne, un secretar general al ministerului și mulți șefi chiar de la serviciul secret care trebuie să-i depisteze pe infractori, inclusiv pe cei din sistemul MAI.
Mașini de lux, chiolhanuri plătite din banii destinați acțiunilor operative antiinfracționale, duș cu masaj instalat în biroul ministerial, coloane din zeci de polițiști de la Poliția Rutieră, care musai trebuia să însoțească mașina ministerială, pentru a arăta cât de puternic și important este ministrul, au fost modelele de comportament oferite subordonaților de unii foști miniștri de Interne.
Tot model a fost și tipologia de ministru care acoperă matrapazlâcurile unor subordonați, probabil pentru că îi ghiceau până și gândurile și le executau orbește. E și asta o modalitate de afișare a puterii.
Gabriel Oprea sau grandomania care poate ucide
Dintre descrierile făcute publice de procurori în rechizitorii de trimitere în judecată ale multor foști șefi din Interne se poate desprinde imaginea unui faraon modern în persoana lui Gabriel Oprea.
Nimeni nu ar fi crâcnit în fața sa, după cum ar rezulta din cdocumentele procurorilor în dosarul în care fostul ministru de Interne și vicepremier este suspectat de uciderea din culpă a agentului de Poliție Rutieră Bogdan Gigină, accidentat mortal în coloana sa oficială.
Dacă ar fi fost receptiv la sugestii, probabil că subordonații ar fi avut curajul să-i spună că încalcă legea prin folosirea abuzivă a echipajelor de însoțire de la Poliția Rutieră.
Nici măcar șeful de atunci al Poliției Române, Petre Tobă, nu ar fi îndrăznit să-i spună că nu poate folosi echipajele pentru însoțirea permanentă a limuzinei sale de ministru chiar și atunci când mergea la frizer, la restaurant sau când se întoarcea acasă.
Zi de zi, ministrul Gabriel Oprea ar fi avut o suită de 27 de polițiști de la Rutieră (din totalul de 80 aflați în toate intersecțiile Capitalei!), au stabilit procurorii, iar agenții, indiferent de vreme, ar fi fost obligați să facă pârtie pe străzi pentru ca “Excelența sa” – așa i s-ar fi adresat obedienții – să ajungă, în viteză, la destinație.
Citește și
SURSE: Gabriel Oprea a fost însoțit de coloana oficială de peste 1500 de ori
Astfel că, anul trecut, pe ploaie, într-o seară de octombrie, polițistul Bogdan Gigină a fost obligat să urce pe motocicletă (deși regulamentul interzice) pentru a-i asigura traseul ministrului Gabriel Oprea. Excelența sa ar fi cerut viteză mai mare. Polițistul ar fi derapat într-o groapă din asfalt, și, dacă ar fi să fim cinici, am putea spune că și-a dat viața pentru ca ministrul să ajungă, mai repede, acasă.
Demnitarul nici măcar nu ar fi coborât din mașină să vadă ce s-a întâmplat cu polițistul căzut pe caldarâm, au afirmat martorii. Mustrări de conștiință? A spus că regretă pierderea unei vieți, însă se consideră nevinovat, că și-a făcut datoria față de țară, în culpă fiind subordonații, pentru că el nu le-a dat ordin să meargă cu viteză mare!
“Nu am cerut niciodată nimănui să meargă mai repede decât permit condițiile meteo (…) DNA uită ceva esențial. Bogdan Gigină nu a alunecat, nu s-a lovit de un copac, nu a intrat pe contrasens. A căzut cu motocicleta într-o groapă imensă din carosabil”, a scris Gabriel Oprea, vineri, pe Facebook.
Scandalurile în care a fost vehiculat numele lui Gabriel Oprea
Din 1990 până în prezent, numele lui Gabriel Oprea a apărut în numeroase scandaluri de presă. Unele legate de acțiunile sale la evenimentele din decembrie 1989, când era locotenent major de intendență, altele de afacerile sale imobiliare. De asemenea, subiecte de scandal public au fost modul în care și-a obținut gradele militare sau cum ar fi creat doctori cu teze de doctorat pe teme de siguranță și apărare națională presupus a fi plagiate.
Spre exemplu, nu se prea știe pentru ce dosare instrumentate/judecate a primit grade de ofițer de Justiție militară. Se știe, însă, că a coordonat teze de doctorat și că a făcut parte din juriile care acordau titlul de doctor în Drept sau în Științe militare și de siguranță națională.
Gabriel Oprea a fost ani în șir conducător de doctorate la Academia de Poliție și la Academia Națională de Informații. De asemenea, a fost profesor universitar la Colegiul Național de Apărare.
Între cei care au trecut examenul de doctorat în fața juriului din care a făcut parte și Gabriel Oprea s-a aflat și Victor Ponta, al cărui titlu a fost retras vara aceasta de ministrul Educației, în urma verdictului de plagiat.
Numele lui Gabriel Oprea a apărut și în dosarul de corupție al apropiatului său, generalul în rezervă Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2 al Capitalei. Familia fostului ministru de Interne și vicepremier a ajuns în posesia unui teren de 1.000 de metri pătrați de pe malul Lacului Colentina. Terenul ar fi fost primit ca mită de Onțanu. Cei din lanțul mitei, până la Gabriel Oprea, au fost inculpați și trimiși în judecată.
Un alt scandal, care se poate lăsa cu dosar penal penal pentru Gabriel Oprea, este cel în care e acuzat că și-a plagiat teza de doctorat. Prin ordin de ministru i s-a retras deja titlul de doctor.
Totuși, Gabriel Oprea apare ca făptuitor, suspect sau inculpat în trei dosare penal: două referitoare la folosirea nelegală a echipajelor de Poliție Rutieră și la uciderea din culpă a agentului Gigină, iar în al treilea a fost trimis în judecată pentru că a beneficiat de foloase prin cheltuirea nelegală a fondurilor Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI- serviciul secret al Internelor).
Peste 410.000 de lei din fondurile operative ale DIPI ar fi fost folosite nelegal pentru achiziționarea unei limuzine, a unor canapele și a dușului cu jacuzzi spre folosința ministrului Gabriel Oprea, se arată în rechizitoriul DNA. Alți bani ar fi fost decontați din fondurile operative ale DIPI pentru a i se cumpăra cadouri ministrului: un parfum de 3.700 de lei, un ceas de 5.000 de lei.
Nu mai puțin de 24 de ofițeri DIPI, dintre care șase șefi, au fost inculpați pentru decontări nelegale de fonduri. Nu toți banii ar fi fost folosiți pentru bunăstarea lui Gabriel Oprea, pentru că, nu-i așa, “cine-mparte, parte-și face”, cum zice proverbul.
Iar pentru acoperirea matrapazlâcurilor de la DIPI s-a sacrificat până și Petre Tobă, cel care i-a succedat lui Oprea la conducerea Ministerului Afacerilor Interne, după cum au descoperit procurorii anticorupție.
Petre Tobă, “gunoierul” serviciului secret al Internelor?
Cel mai recent fost ministru de Interne este suspectat de procurorii anticorupție că, în calitatea în fruntea MAI, ar fi acoperit delapidările de la DIPI – serviciul secret al Ministerului afacerilor Interne. De ce l-am numi “gunoierul” serviciului secret? Desigur, e o figură de stil folosită pentru a defini motivele pentru care procurorii anticorupție cer urmărirea sa penală în dosarul delapidărilor de la serviciul secret al Internelor.
Concret, spun procurorii, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Petre Tobă ar fi refuzat, “în mod discreționar”, declanșarea procedurii de declasificare a documentelor care ar fi reprezentat “conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri” de la DIPI, serviciul secret al ministerului. Ascunderea probelor sub covorul sintagmei “secret de stat” seamănă cu ascunderea gunoiului sub preș, de aici folosirea metaforei amintite.
În afară bunurile achiziționate pentru Gabriel Oprea, pe banii DIPI, procurorii au descoperit și alte cheltuieli considerate nelegale. Fondurile operative ale DIPI, spun anchetatorii, ar fi fost cheltuite pe “căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.”.
„Am decis să-mi prezint demisia primului-ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzațiile aduse și sunt la dispoziția organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situații. Menționez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate secret de stat”. a susținut Petre Tobă, după ce DNA a cerut începerea urmării penale.
Scandalurile în care a fost implicat Petre Tobă
Până să ajungă ministru de Interne, Petre Tobă a condus Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), pe timpul mandatelor mai multor miniștri. A fost numit prima dată la conducerea Poliției Române în ianuarie 2009, la propunerea ministrului de Interne de atunci, Gabriel Oprea.
A rămas în funcție până în 2010, travesând mandatele scurte ale miniștrilor de Interne Liviu Dragnea, Dan Nica, Vasile Blaga (primii doi cu dosare penale).
În 2010, a fost demis de premierul Emil Boc, la cererea ministrului de Interne Traian Igaș, în urma scandalului dintre clanurile interlope de la Piatra Neamț, soldat cu uciderea prin împușcare a unuia dintre ei (scandalul “Mararu”).
Atunci, Petre Tobă a fost ținta generalului Dan Fătuloiu, care i-a reproșat „obedienţa, faptul că nu e recunoscut de oameni şi lipsa de comunicare cu aceştia”.
În luna mai 2012, Petre Tobă a revenit la conducerea Poliției Române, fiind numit de premierul Victor Ponta. A fost șef al Poliției Române pe vremea miniștrilor Ioan Rus, Mircea Dușa, Radu Stroe, Gabriel Oprea.
În 2013, numele lui Petre Tobă a fost vehiculat în dosarul de corupție al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, şi al fostului şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, Constantin Ștefan Ponea. Potrivit procurorilor, Adrian Duicu ar fi reușit să-l convoace pe șeful Poliției Române, Petre Tobă, în biroul premierului Ponta, pentru a se asigura că șeful IPJ Mehedinți Ștefan Ponea va primi o funcție de conducere în București.
Petre Tobă a fost audiat ca martor în dosar, în declarație recunoscând întâlnirea cu Adrian Duicu. Nu a fost pus sub acuzare.
După noiembrie 2015, când Petre Tobă a preluat fotoliul de ministru de Interne lăsat liber de Gabriel Oprea, au curs acuzațiile de plagiat pentru lucrarea sa de doctorat. Demnitarul a fost acuzat că ar fi comis una dintre cele mai grave forme de plagiat posibile, încadrându-se “în grupa celor de maximă gravitate în încălcarea bunelor practici de cercetare științifică”, potrivit prof. univ. Dumitru Sandu, citat de presă.
A primit și o poreclă “Apud Tobă”, pentru că ar fi copiat până și notele de subsol care citau fragmente “apud/după” opera unor autori. Și la indexul lucrării a făcut aceeași confuzie, trecându-i pe unii autori citați cu numele “Apud”.
Acuzația de plagiat nu a fost confirmată, însă, de comisia de specialitate a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Citește și
Explicaţie ridicolă CNATDCU: Petre Tobă nu a copiat pentru că nu știe să scrie pe computer
Dosarul “Fraudarea fondurilor DIPI” este singurul dosar penal în care Petre Tobă apare ca suspect.
Cristian David, ministrul cu punga de 500.000 de euro mită la birou
Cristian David a fost numit ministru de Interne și al Reformei Administrative în aprilie 2007 și a fost trimis în judecată în 2015, pentru că ar fi primit mită 500.000 de euro la biroul său ministerial. Pentru această sumă, Cristian David ar fi intervenit la subordonatul său, Cristinel Bîgiu, prefect de Buzău, ca să elibereze titluri de proprietate pe terenuri în suprafață de circa 75.000 de metri pătrați din centrul capitalei de județ și alți 70.000 de metri pătrați la marginea orașului, l-au acuzat procurorii DNA. În primirea mitei, ar fi fost implicat și Robert Nițescu, șeful de cabinet al ministrului David.
Potrivit DNA, Adrian Mladin, mandatarul proprietarului de teren, și șeful de cabinet al lui David, Robert Nițescu, s-au dus la o bancă, de unde Mladin a scos 500.000 de euro.
Apoi, împreună cu șeful de cabinet Nițescu, s-a dus cu banii la Ministerul de Interne. În biroul ministrului a intrat cu banii doar directorul de cabinet, Valeriu Roger Nițescu, care i-ar fi dat ministrului cei 500.000 de euro.
“La o întâlnire ulterioară, Mladin Adrian, pentru a verifica dacă ministrului i s-au dat banii, l-a întrebat pe David Cristian dacă totul a fost în regulă; acesta a răspuns afirmativ, singura observaţie fiind cu privire la suma de BANI că «Era mai bine dacă erau în lei»”, se precizează în documentele procurorilor.
Prefectul Bîgiu, trimis și el în judecată, ar fi primit 700.000 de euro, iar șeful cabinetului ministrului de Interne – 100.000 de euro.
Dosarul se află în stare de judecată, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În fața instanței, Cristian David a susținut:
”Nu am pretins şi nu am primit nimic, niciun folos material, nici de la Niţescu, nici de la Mladin”.
În perioada în care a fost ministru de Interne, numele lui Cristian David a fost vehiculat și în scandalul achiziționării a 392 de mașini Dacia Logan pentru Poliția Rutieră, cu prețul exorbitant de 70.958 de euro fiecare.
Familia lui David și dosarele penale
Cristian David a mai făcut obiectul unui dosar penal. În 2014, DNA l-a acuzat de abuz în serviciu și fals în declarația de avere, faptă săvârșită pe când era ministru delegat al Românilor de Pretutindeni.
Din referatul întocmit de procurori, rezulta că ar fi existat indicii rezonabile potrivit cărora, pentru a justifica “intrarea în patrimoniul său a unei sume de bani pe care nu o putea justifica prin mijloace licite, numitul David Cristian a consemnat în fals, la rubrica «venituri din alte surse», primirea a 60.000 euro, cu titlu de «restituire împrumut», de la mama sa”, Georgiana Dumitrescu, față de care se începuse urmărirea penală.
Nici soția lui Cristian David, Vanda Vlasov, nu a scăpat de vigilența DNA, ca și socrul său, Mihai Vlasov, fost președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, și cumnata sa, Ingrid Vlasov.
Membrii familiei Vlasov au fost inculpați și trimiși în judecată în mai multe dosare penale, cu prejudicii de milioane de euro.
Vanda Vlasov, fost prim-vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, era acuzată pentru instigare la fals intelectual, iar tatăl ei pentru că a cerut mită un milion de euro ca să intervină la Curtea de Arbitraj, în favoarea unui om de afaceri. Mihai Vlasov a fost prins în flagrant după ce a primit de la denunțător 200.000 de euro. În acest dosar, Mihai Vlasov a fost condamnat definitiv la cinci ani închisoare.
Într-un alt dosar, Mihai Vlasov, fiica sa Ingrid și ginerele său Marian Nedelcu au fost inculpați pentru prejudicii totale de peste 60 de milioane de lei.
Mihai Vlasov a mai fost trimis în judecată în alt dosar, pentru că ar fi făcut trafic de influență pe lângă un deputat pentru adoptarea unei legi prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului procurorilor.
Doru Ioan Tărăcilă – dosar ratat
Între 1990 și 2008, un singur ministru de Interne a mai fost vizat de anchetă penală pentru fapte de corupție, și anume Doru Ioan Tărăcilă, care a ocupat fotoliul de ministru între 1994-1996, în Guvernul Văcăroiu.
Tărăcilă a fost inculpat abia în anul 2000, în dosarul “Contrabanda Jimbolia”, în care era acuzat de export ilegal de produse petroliere către fosta Iugoslavie, aflată sub embargo. În dosar, au fost inculpați mai mulți miniștri și fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu. Contrabanda ar fi fost făcută sub protecția SRI. Dosarul a fost închis după 2001, când la Palatul Cotroceni a revenit Ion Iliescu.
ȘEFII DIN SERVICIUL SECRET AL INTERNELOR, CAMPIONI LA SĂVÂRȘIREA DE INFRACȚIUNI
Primul serviciu secret din care sunt inculpați, la pachet, mai mulți șefi, este Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Într-un prim dosar, Nicolae Gheorghe, șef al DIPI, a fost trimis în judecată alături de adjunctul său, Nelu Zărnică, de șeful serviciului juridic, Nicolae Pavel, de cel al serviciului administrativ, Marian Iacob, precum și de ex-ministrul de Interne Gabriel Oprea.
Infracțiunile de care îi acuză procurorii sunt abuz în serviciu și deturnări de fonduri (limuzina, canapelele, dușul cu jacuzzi cumpărate pentru ministrul Oprea).
În al doilea dosar, procurorii anticorupție au cerut aviz de la președintele țării, Klaus Iohannis, pentru urmărirea penală a ministrului de Interne Petre Tobă, pentru că ar fi ascuns probele deturnării de fonduri prin refuzul de a desecretiza documente. Tot în acest al doilea dosar, sunt urmăriți penal 24 de înalți ofițeri ai DIPI, între care foștii șefi ai departamentului, Rareș Văduva, Gelu Oltean și Nicolae Gheorghe, precum și foștii adjuncți Nelu Zărnică, Gheorghe Popa și Ioan Popa.
Acuzațiile sunt de deturnări de fonduri, de fals, uz de fals, favorizarea făptuitorilor și obstrucționarea Justiției. Între altele, ar fi fost distruse și documente care le-ar fi probat vinovăția.
Istoria plină de scandaluri a DIPI, fost “Doi ș-un sfert”
Istoria post-decembristă a DIPI e plină de scandaluri. Serviciul secret al Internelor a fost înființat în februarie 1990 de Gelu Voican Voiculescu, apropiatul lui Ion Iliescu. Inițial, s-a numit Direcția Specială de Informații – UM 0215 și era în subordinea directă a ministrului de Interne. Serviciul secret, poreclit “Doi ș-un sfert”, a fost populat cu foști ofițeri de Securitate.
La conducerea serviciului, s-au perindat mulți ofițeri al căror nume a apărut în scandaluri de poliție politică, în anii ’90 și apoi în scandaluri de corupție: de la Florin Calapod și Dan Gheorghe, la Cornel Șerban și apoi la Gelu Oltean, Nicolae Gheorghe și Rareș Văduva, toți au fost suspectați de corupție. Dosare penale au avut (au) doar ultimii patru.
În anii ’90, șefii serviciului secret al Internelor, ca de altfel și ai celorlalte servicii secrete (vreo șase), erau deasupra legii. Un singur ofițer, fără funcție de conducere, a fost deferit Justiției – colonelul Ion Nicolae, de la UM 0215 – pentru că, la mineriada din iunie 1990, a furat din casa lui Ion Rațiu.
Cornel Șerban, primul șef al serviciului secret al Internelor judecat pentru corupție
Primul șef al serviciului secret al Internelor trimis în judecată și condamnat în primă instanță a fost Cornel Șerban.
În martie 2009, Cornel Ilie Șerban, directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Internelor, era inculpat pentru favorizarea infractorului, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii de foloase pentru sine.
Alături de el, a fost inculpat și Petru Pitcovici, şeful Diviziei “Operaţiuni”, din cadrul Direcției Generale Anticorupţie (DGA), o altă structură antiinfracțională din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Potrivit procurorilor, între altele, cei doi ar fi contactat un polițist judiciarist din DNA pentru a-l scăpa pe omul de afaceri Puiu Popoviciu de dosarul penal “ferma Băneasa”. Polițistul de la DNA a denunțat intervenția, denunț în baza căruia s-a instrumentat dosarul.
În primă instanță, Cornel Șerban a fost condamnat la doi ani și șase luni de închisoare cu executare, Petru Pitcovici la doi ani de închisoare, iar Puiu Popoviciu, la 9 ani de închisoare.
Șeful DIPI Ilfov, condamnat
Mihai Vlad, fost șef al DIPI-filiala județului Ilfov, a fost condamnat definitiv la doi ani închisoare cu suspendare. În anul 2012, Mihai Vlad a fost prins de procurori că furniza informații secrete procurorului Marcel Sâmpetru, consilier al vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii, George Bălan, implicat și el în scandal.
Mihai Vlad livra informațiile clasificate despre oameni politici, la plic. Între cei despre care Sâmpetru a solicitat informații se afla și ministrul Transporturilor de atunci, Ovidiu Silaghi, scopul fiind obținerea de avantaje.
Cei doi procurori (după cum rezulta din interceptări) vizau, în principal, obținerea funcțiilor de procuror general al României și de șef al DNA, cu sprijinul unor politicieni cu funcții înalte în stat. În acest scop, George Bălan i-ar fi făcut o vizită premierului de atunci, Victor Ponta.
În dosar a fost condamnată la patru ani cu executare și judecătoarea Georgeta Barbălată, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece l-a avertizat pe Mihai Vlad, șeful filialei DIPI din Ilfov, că a eliberat mandate de percheziții. Șeful DIPI ar fi avut timp să distrugă documente.
Procurorul George Bălan a fost achitat pentru o faptă, iar o altă faptă de instigare a fost clasată, deoarece a fost dezincriminată în noul Cod Penal. Procurorul Marcel Sâmpetru a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare.
Primul șef de la “Doi ș-un sfert” (DIPI) , condamnat pentru o faptă săvârșită din altă funcție
Pentru fapte săvârșite înainte de 2005 a fost condamnat un singur fost șef de filială al UM 0215 (acum DIPI), și anume Dumitru Târnovschi, de la Prahova. El a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare, pentru furturi de pe platformele petroliere ale județului.
Însă, el nu a săvârșit faptele când era șef al filialei Prahova a serviciului secret al Internelor, ci în calitate de adjunct al șefului Inspectoratului Judetean de Poliție (IJP) Prahova.
Potrivit anchetatorilor, colonelul (r) Dumitru Târnovschi, împreună cu locotenent-colonelul Marin Ivan (fost șef al Poliției Platformei Petrobrazi), a favorizat șase persoane care, în noaptea de 3 spre 4 august 2000, au sustras din Rafinăria Petrobrazi piese din inox și din aluminiu, în valoare de 92 de milioane de lei.
FOȘTI MINIȘTRI DE INTERNE, INCULPAȚI PENTRU FAPTE SĂVÂRȘITE DIN ALTE FUNCȚII
Liviu Dragnea, ministru de Interne între 20 ianuarie 2009 – 11 februarie 2009, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, deoarece s-a folosit de influența și autoritatea funcției de secretar general al PSD și coordonator al campaniei electorale, în vederea obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, și anume demiterea președintelui Traian Băsescu, la referendumul din 29 iulie 2012.
Procurorii au reținut că “Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane, asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot”.
Demersul infracțional “al inculpatului Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători “.
Liviu Dragnea mai este trimis în judecată într-un dosar pentru abuz în serviciu și fals, pentru fapte săvârșite în calitatea de președinte al Consiliului Județean Teleorman și șef al PSD.
Alături de Liviu Dragnea, este judecată pentru abuz în serviciu și fosta sa soție, Bombonica, coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și șef serviciu Secretariat, din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman. De asemenea, sunt judecate și alte persoane din conducerea direcției de asistență socială și protecția copilului.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – 2013, la instigarea lui Liviu Dragnea, la acea vreme președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv președinte al organizației județene al PSD, au figurat ca angajate salarizate la Direcția de Asistență Socială două persoane care, în realitate, și-au desfășurat activitatea la sediul organizației județene Teleorman a PSD.
Dan Nica, ministru de Interne în perioada 11 februarie 2009 – 3 octombrie 2009, este suspectat de săvârșirea unor fapte de corupție (abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani) în dosarul “Microsoft – EADS”, fapte săvârșite în perioada 2002-2004, pe când era ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor. În același dosar, mai sunt suspectați alți opt foști miniștri din Guvernul Adrian Năstase. Prejudiciul în dosar este de sute de milioane de dolari.
În sesizarea de ridicarea a imunității trimisă de DNA către Parlamentul European (Dan Nica este europarlamentar), procurorii au menționat că fostul ministru din Guvernul Năstase “ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului «Sistem Educaţional Informatizat» şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora; ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului, atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă”.
Potrivit DNA, în perioada aprilie – noiembrie 2004, Dan Nica ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane dolari, virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore, cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică, aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.
Dosarul este în instrumentare, faza expertizelor, spun surse judiciare.
Gabriel Berca, fost ministru de Interne în perioada 9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012, a fost inculpat de DNA pentru fapte săvârșite înainte de a fi învestit ca ministru. Prima instanță de judecată l-a condamnat pe fostul ministru de Interne la trei ani de închisoare cu executare.
Potrivit procurorilor, în perioada aprilie 2010 – ianuarie 2012, Gabriel Berca Gabriel, în calitate de senator în Parlamentul României, ar fi pretins și primit, atât pentru sine cât și pentru partidul din care făcea parte, de la un om de afaceri, în mai multe tranșe, suma totală de 185.000 euro. În schimbul banilor, Berca ar fi urmat să-și folosească influența personală pe lângă membri ai Guvernului României, în vederea alocării sumei de 5,6 milioane de lei către o primărie de pe raza județului Bacău.
Suma de bani respectivă era necesară pentru achitarea unor lucrări de construcție, în valoare de aproximativ 5,6 milioane lei, executate de firma unui om de afaceri, denunțător în dosar.
ÎN LOC DE EPILOG
Din radiografierea dosarelor de corupție ale foștilor miniștri de Interne și ale unor șefi DIPI ar rezulta că există o lungă practică, un obicei, de a folosi autoritatea funcției pentru a obține beneficii personale sau pentru partid.
Ultimele dosare instrumentate de DNA ne arată că aceste obiceiuri nu au dispărut…
