Susținerea totală acordată procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de către procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii pare să aibă la bază o relație mai veche din perioada când subordonații vicepreședintelui CSM, Cristian Ban anchetau și arestau nume grele aflate în paralel și în vizorul DNA, dar abandonate de aceasta din urmă.
Ultimele conflicte interne din interiorul Direcției Naționale Anticorupție au scos la iveală relația foarte bună dintre procurorul-șef Laura Codruța Kövesi și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristian Ban, fost procuror-șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Până și magistratul de la Curtea de Apel București care a soluționat contestația depusă de procurorul Mihaela Moraru împotriva ordinului de revocare din DNA a remarcat că membrii Secției pentru procurori a CSM, condusă de Cristian Ban, s-au mulțumit să preia poziția lui Kövesi din ordinul de revocare fără să analizeze singuri contextul revocării.
„România Liberă“ a pus cap la cap mai multe evenimente din justiție, iar derularea pare să arate că relația Kövesi–Ban este una mai veche, din perioada când acesta din urmă a condus Parchetul Curții de Apel București. Asta deși atunci, în aparență, Ban și procurorii subordonați lui au refuzat cooperarea instituțională cu DNA în câteva dosare cu nume mari.
Legături bolnăvicioase
În perioada amintită, care coincide cu momentul în care Kövesi era pe val la DNA și „opera” dosare de tipul Microsoft în care erau arestați Dorin Cocoș sau Dumitru Nicolae „NIRO“, Parchetul Curții de Apel se remarca prin obținerea arestării unor personaje care erau și în vizorul DNA. Exemplu: Irina Socol – șefa SIVECO și avocatul Doru Cătălin Boștină.
Asta în condițiile în care faptele pentru care a fost arestată Irina Socol în dosarul Parchetului Curții de Apel făceau obiectul unui dosar al DNA instrumentat de procurorul Mihaela Moraru.
Mai exact, procurorii anticorupție investigau dacă nu cumva banii din evaziunea fiscală pentru care a ajuns în arest Socol ar fi fost folosiți pentru a plăti mită pentru obținerea unor contracte publice.
Deși s-au făcut numeroase demersuri judiciare pentru ca dosarul Irinei Socol să ajungă la DNA, procurorul de caz de la Parchetul Curții de Apel București, George Matei, s-a opus, mergând până la capăt și obținând într-un final chiar condamnarea la închisoare a șefei SIVECO.
Procurorul George Matei activează de ceva timp chiar în cadrul DNA, mai exact după ce a devenit clar că Cristi Ban, șeful său de la Parchetul Curții de Apel București, va ajunge membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Matei a devenit unul dintre oamenii de încredere ai lui Kövesi, primind spre instrumentare, printre altele, restul de dosare Microsoft care i-a fost luat Mihaelei Moraru.
Iar Irina Socol a devenit una dintre cele mai importante denunțătoare ale procurorilor anticorupție, denunțuri în baza cărora aceștia deschid numeroase dosare. „Este clar că Kövesi nu a dorit să preia din prima dosarul Socol la DNA. La ce capital de imagine avea atunci nu putea să i se opună nimeni dacă dorea dosarul Irina Socol la DNA”, spun sursele RL.
Doru Boștină s-a cerut singur la DNA, dar a fost refuzat
Un alt procuror care a „lovit” nume importante în perioada când a activat la Parchetul Curții de Apel este Neculai Cârlescu, care a obținut în instanță condamnarea managerului Euro Insol de la acel moment, Remus Borza.
Acum, surse judiciare au declarat pentru „România liberă“ că împotriva lui Cârlescu ar exista și un denunț depus la DNA de către fostul primar de la Jilava, Adrian Mladin.
Un alt dosar important, instrumentat de Neculai Cârlescu, alături de procurorul Bogdan Beligan, este cel în care cunoscutul avocat Doru Boștină a fost arestat pentru evaziune fiscală.
Culisele acestui dosar sunt mai multe decât spectaculoase. Sursele „României libere“ spun că după perchezițiile din acest dosar Doru Boștină a fost adus pentru a fi audiat și ulterior reținut pentru 24 de ore. Acuzațiile din dosar vizau fapte de evaziune fiscală comise prin facturarea unor servicii fictive pentru ca ulterior să se scoată banii la negru.
În acel moment, în declarația dată în fața procurorilor avocatul Boștină a recunoscut că a făcut evaziune fiscală, dar le-a spus acestora că banii din evaziune au fost folosiți pentru a da mită în vederea obținerii de contracte pentru firma sa de avocatură cu Electrica. Un denunț separat în acest sens a fost depus chiar direct la DNA.
În ciuda acestor lucruri Parchetul Curții de Apel București a refuzat să trimită dosarul lui Doru Boștină la DNA.
Contextul dosarului de evaziune al lui Boștină era următorul: avocatul a fost, în primă fază, unul dintre cei mai importanți denunțători la DNA în dosarul Microsoft dar, spun sursele „României libere“, căzuseră în dizgrația instituției anticorupție pentru că procurorii îl suspectau că nu spune tot ce știe.
În loc de concluzie
De curând, un alt procuror din echipa lui Cristian Ban de la Parchetul Curții de Apel București a ajuns să lucreze la DNA. Este vorba de Marian Drăgulescu, care a fost adus la Direcția Națională Anticorupție de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Marian Drăgulescu a devenit celebru în spațiul public după ce în dosarul Ferma Salcia l-a reținut inițial pentru 24 de ore pe un apropiat al lui Liviu Dragnea pentru ca apoi să se răzgândească după patru – cinci ore și să renunțe și la a cere arestarea preventivă a acestuia.
În mediul judiciar, spun sursele RL, există informații care spun că un alt procuror fost la Parchetul Curții de Apel, Bogdan Beligan, ar urma să se mute în perioada următoare în DNA. Beligan este în prezent la Parchetul General unde a fost coleg cu Drăgulescu până ca acesta din urmă să se mute și el la DNA. Practic, aproape toți oamenii importanți ai lui Cristian Ban ajung acum în subordinea lui Kövesi.
Studii comune la Sibiu
Pe de altă parte, ar fi de menționat că înainte de a fi procuror, Cristian Ban a fost avocat în Baroul Sibiu în perioada 1998 – 2000, după ce a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (1994 – 1998).
Ori, conform propriului CV postat pe pagina de internet a Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi a efectuat în perioada 1996 – 1997 Studii Aprofundate în specializarea „Drept Judiciar”, profilul „Științe Juridice”, la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu. Iar din 1995 și până în 2006 Kövesi a fost procuror chiar în Sibiu la mai multe structuri de parchet.
