Tudorel Toader a anunțat că duce în Guvern intenția de a desecretiza arhiva fostului serviciu secret al Ministerului de Justiție. Legislația în vigoare, însă, spune că Guvernul este responsabil doar de desecretizarea secretelor de stat.
Ministrul Toader a scris, pe propriul cont de Facebook, că urmărește să facă publice secretele din arhiva SIPA: “Pasul 2 – promovăm o Hotărâre de Guvern pentru desecretizarea informațiilor; pasul 3 – comisia își începe activitatea, respectând dispozițiile legale, distincțiile dintre viața privată, secretele de serviciu, respectiv secretele de stat!”.
Secretele de stat, desecretizate doar de Guvern
Nu este, însă, deloc clar ce informații vrea Tudorel Toader să desecretizeze: doar pe cele de serviciu, pe cele de stat sau este vorba de ambele categorii? Din formularea ministerială, s-ar înțelege că acea comisie pomenită de Toader va împărți informațiile în trei categorii (private, de serviciu și de stat). În scopul, aparent evident, de a face publice doar secretele de serviciu, câtă vreme informațiile personale sunt protejate inclusiv prin noul Cod Civil, iar secretele de stat ar fi prea sensibile pentru a fi devoalate. Dacă, însă, ar fi declasificate doar secretele de serviciu, ministrul Justiției nu ar avea nevoie de o hotărâre de Guvern. Conform HG 583 din 2002, articolul 19, “informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului”. Așadar, dacă Toader promovează o HG, cum a afirmat, vizează informațiile secrete de stat.
Cine evaluează prejudiciul care ar putea fi cauzat?
Pe de altă parte, la articolul 20 al HG 583 din 2002 se arată că “informaţiile se declasifică dacă: a) termenul de clasificare a expirat; b) dezvăluirea informaţiilor nu mai poate prejudicia siguranţa naţională, apărarea ţării, ordinea publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare; c) a fost atribuit de o persoană neîmputernicită prin lege”. Este puțin probabil ca în speța SIPA să fie vorba de situațiile a)și c) deci Tudorel Toader va trebui să motiveze că desecretizarea arhivei SIPA nu va aduce prejudicii nici statului, nici unor persoane de drept public sau privat. Așadar, discuția se va tranșa, de fapt, cât se poate de politic, întrucât criteriile de determinare a prejudiciului sunt foarte relative.
Din analiza acestor paragrafe legislative, însă, pare că, de fapt, nu vom asista prea devreme la desecretizarea arhivei SIPA. Dar o comisie coordonată de ministrul Toader va reintra în acea arhivă și va culege din nou informații. Care vor rămâne în MJ sau vor ajunge pe tot felul de canale la personaje mai mult sau mai puțin interesate să le folo-sească.
Pe aceeași temă:
Judecătorul Cristi Danileț a anunțat că următorul pas în ceea ce priveşte arhiva SIPA ar trebui să fie trecerea în cărţile de istorie a reformei justiţiei a Monicăi Macovei, echipa acesteia fiind cea care a desfinţat acest serviciu.
Una din cele patru persoane care au intrat, în anul 2013, în arhiva SIPA, secretizată, este Florian Teodor Andronache, care, în perioada respectivă, era consilier al ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, dar și ofițer activ al Serviciului Român de Informații, după cum a dezvăluit jurnalistul Sabin Orcan, în emisiunea X-Press. În replică, Robert Cazanciuc a declarat că Andronache, Marius Ștef, Adrian Oltenaș și Nicolae Tiliban au intrat în arhivă ca să înlocuiască un bec.
Aproximativ 25 de persoane au vizitat, între 2007 – 2013, arhiva SIPA, potrivit listei publicate, joi, de Ministerul Justiției. Ultima vizită în arhiva SIPA a avut loc în 2013.Ministerul Justiției a publicat lista persoanelor care au vizitat arhiva SIPA. Este vorba de 22 de persoane.