Publicarea ordonanței privind rectificarea bugetară a relevat faptul că, peste noapte, Ministerul Dezvoltării Regionale a primit 3,6 miliarde lei pentru cofinanțarea proiectelor europene, dar mai ales pentru deja celebrul Program Național de Dezvoltare Locală. Dincolo de majorarea deficitului bugetar, se ridică numeroase întrebări legate de modul în care a fost luată decizia și de repartizarea netransparentă a banilor.
În proiectul ordonanței privind rectificarea bugetului de stat pe 2015, publicat de Ministerul Finanțelor pe 24 iulie, se arăta că se majorează veniturile cu 287,1 milioane lei, cheltuielile cu 1.121,7 milioane lei și deficitul cu 834,6 milioane lei. Patru zile mai târziu, Guvernul a schimbat aceste cifre și modul de distribuire a unor sume, fără a se mai obosi să comunice modificările. Ele au putut fi observate doar la publicarea Ordonanței nr. 20/2015 în Monitorul Oficial. Concret, Guvernul preconizează că veniturile vor crește mai puțin (cu 210,3 milioane lei în loc de 287,1 milioane lei), în schimb vor exploda cheltuielile (se majorează cu 1.700,1 milioane lei în loc de 1.121,7 milioane lei) și se mărește și mai mult deficitul bugetar (cu 1.489,8 milioane lei în loc de 834,6 milioane lei). Dacă înaintea ședinței de Guvern, și premierul Ponta, și ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, au făcut declarații publice despre cât de pozitivă este rectificarea și cum s-a trezit Executivul cu vistieria plină, după ședința în care au fost operate modificările menționate nimeni nu a mai ieșit să zică nimic.
A doua zi, premierul a și plecat, de altfel, în concediu, în SUA (la Miami). Cât despre ministrul de Finanțe, se prea poate să fi urmat exemplul șefului său de Guvern, în condițiile în care toate încercările „României libere“ de a obține explicații despre modificările operate la rectificarea bugetară s-au soldat, ieri, cu un eșec.
3,6 miliarde lei în plus pentru MDRAP
În proiectul inițial al rectificării bugetare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este menționat în cinci situații: returnarea la Ministerul Finanțelor a sumei de 2.887.000 lei, majorarea veniturilor proprii (cu suma de 18.988.000 lei), majorarea creditelor de angajament pentru Programul Operațional Regional 6.1 (cu suma de 25.803.000 lei), demararea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (suma de 332.037.000 lei), respectiv extinderea sediului administrativ al Oficiului de Cadastru și Publicitate Gorj (suma de 2.000.000 lei).
Ei bine, în forma publicată în Monitorul Oficial, MDRAP mai apare menționat de două ori, ca beneficiar și cu sume net superioare celor comunicate inițial: 1,6 miliarde lei pentru cofinanțarea proiectelor europene și 2 miliarde lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Este vorba de credite de angajament, ceea ce înseamnă că MDRAP a primit de la Guvern undă verde să angajeze cheltuieli până în limitele menționate pentru anul în curs.
Prima întrebare care se pune este de ce au fost operate aceste modificări la un interval de doar patru zile de la publicarea proiectului rectificării? Adică, în cele patru zile menționate, nu s-a schimbat nici ministrul de Finanțe, nici ministrul Dezoltării și nici premierul, ca să putem crede că s-a schimbat brusc modul de abordare fiscal-bugetară.
Singurul lucru cert care s-a întâmplat între 24 iulie (data publicării proiectului rectificării) și 28 iulie (data ședinței de Guvern) este convocarea la PSD a ministrului Teodorovici, spre a explica social-democraților și, mai ales, lui Liviu Dragnea de unde se taie bani și, mai ales, unde se duc.
Cum se alocă banii și ce se poate face cu ei
Din 2013 încoace (OG nr. 28/2013), alocările pentru administrațiile locale (consilii județene și primării) nu mai se fac prin hotărâre de Guvern, ci prin ordin de ministru. Diferența majoră? HG se publică în Monitorul Oficial, ordinele de ministru, nu. Cu alte cuvinte, dacă în timpul guvernării Boc curgeau în valuri criticile referitoare la modul în care au fost finanțate unele proiecte, iar altele nu, acum este liniște și pace, pentru că nu se mai știe încotro se duc banii.
Din datele postate pe site-ul MDRAP, aflăm însă, generic, că prin PNDL se pot finanța, de la bugetul de stat, lucrări la sistemele de alimentare cu apă și stații de tratarea apei, sistemele de canalizare, drumuri publice, etc. Adică, exact proiectele care pot fi finanțate și din fonduri europene, bani pe care România nu a reușit să-i atragă decât în mică măsură.
De amintit că au fost discuții despre sumele mari alocate MDRAP (fostul Minister al Dezvoltării) și în anii trecuți, când la șefia ministerului era Liviu Dragnea. La sfârșitul anului 2013, fostul președinte Traian Băsescu amenința cu retrimiterea proiectului de buget pe 2014 în Parlament tocmai din cauza alocărilor consistente care erau lăsate în pixul baronului de Teleorman, în timp ce era introdusă supraaciza de 7 eurocenți la combustibili. „Sunt bani furați din banii tuturor, pentru ca să asigure bani de campanie, cu licitații, cu atribuiri directe“, spunea atunci Băsescu. Între timp, anul electoral 2014 s-a dus, iar atenția a fost deturnată spre alte subiecte. Acum, vine anul electoral 2016, cu două rânduri de alegeri: locale și parlamentare. Evident, alegerile locale contează cu atât mai mult în calculele partidelor, iar aici primarii și șefii de consilii județene în funcție joacă un rol important, iar ei au nevoie să se prezinte în fața alegătorilor nu doar cu promisiuni, ci și cu proiecte concrete în derulare sau chiar finalizate.
Ce spune majorarea deficitului bugetar
Florian Libocor, economistul-șef al BRD, spune că majorarea deficitului bugetar nu este de bun augur. „Tradus pe înțelesul tuturor, un deficit mai mare înseamnă o parte mai mare de cheltuieli bugetare nesusținute de venituri bugetare și un efort de finanțare mai mare. Mai mult, un deficit mai mare înseamnă îndepărtarea de obiectivele stabilite inițial și poate atrage neîncrederea finanțatorilor și a investitorilor. Când discuția începe cu un deficit de circa 2% din PIB, la această rectificare, continuarea nu poate fi decât despre un deficit mai mare la final de an“, arată Libocor.
Acesta spune că o încadrare în deficitul de 3% (criteriul Maastricht) nu înseamnă neapărat performanță și că acest criteriu nu trebuie citit ca fiind o limită inferioară a definiției performanței bugetare, ci ca fiind o limită maximă admisă a lipsei de performanță. Iar, despre performanța bugetară se poate discuta începând de la un deficit bugetar zero și/sau surplus. „Este păcat că se renunță atât de ușor la ceea ce s-a realizat cu eforturi și sacrificii în perioada anterioară. Este păcat că nu se poate înțelege la nivelul autorităților fiscal-bugetare că, în ultima instanță, relaxarea fiscală se poate face și gradual, coordonat, fără a genera șocuri și fără a reașeza economia pe traiectoria unui cerc vicios. Este păcat că la nivelul factorilor politici de decizie pare că nu se înțelege faptul că societatea românească actuală este diferită de cea din urmă cu 20 de ani. Este o societate care pune mai mult preț pe o infrastructură bună, decât pe o pereche de cizme din cauciuc sau o galeată din plastic”, susține economistul-șef al BRD.
Au fost sau nu consultați reprezentanții FMI și CE?
„Membrii delegației Comisiei Europene au purtat discuții tehnice cu autoritățile române asupra proiectului de rectificare bugetară. Scopul este de consultare, și nu de aprobare a acestor propuneri. O evaluare actualizată va fi publicată de către Comisia Europeană în toamnă, odată cu previziunile economice”, a precizat, pentru România liberă, Annika Breidthardt, purtătorul de cuvânt pentru probleme economice și financiare al Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, reprezentanților Executivului comunitar nu le-au fost transmise anterior publicării în Monitorul Oficial ultimele date, așa cum au fost ele decise în ședința de Guvern din 28 iulie.
Reprezentanții FMI par însă mulțumiți de forma finală a rectificării. “Avem o evaluare pozitivă asupra rectificării bugetare, care menține în 2015 deficitul bugetar consolidat stabil, care include bugetele locale, în conformitate cu țintele din cadrul programelor”, a precizat, pentru România liberă, Guillermo Tolosa, reprezentantul Fondului Monetar Internațional în România și Bulgaria.
FĂRĂ RĂSPUNS. Întrebări adresate ministrului Finanțelor
- De ce proiectul inițial de rectificare bugetară a fost modificat, în Monitorul Oficial apărând alte date?
- Cât va fi în final deficitul bugetar și dacă se va depăși ținta propusă?
- De unde se va acoperi acest deficit?
- De unde provin banii alocați MDRAP?
- Unde trebuiau să ajungă inițial banii tăiați de la bugetul Ministerului Transporturilor?
- Ce proiecte concrete vor fi finanțate prin PNDL?
