Ministerul Economiei ține la secret numele a cinci firme străine care au păcălit statul român (nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de compensare de tip offset). Adică nu au investit în economia românească 80% din valoarea contractelor prin care au vândut armament și tehnică militară Armatei Române.
Secretomania din jurul acestor contracte ridică numeroase semne de întrebare. Astfel de contracte pot ascunde șpăgi mascate sub forma unor contracte de consultanță sau fapte de corupție la cel mai înalt nivel. De exemplu, România a cumpărat, în 2002, două fregate „second hand“ din Marea Britanie, de la compania BAE Systems. În urma semnării acestei tranzacţii, procurorii britanici susțin că BAE ar fi dat un comision de șapte milioane de lire sterline unor demnitari români.
Legea „off set” aduce compensații de 80%
Companiile străine care vând armament de minim cinci milioane euro în România sunt obligate să încheie un acord de compensare off set) cu Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei condus de Costin Borc. Prin acest acord, 80% din valoarea contractului de achiziție trebuie să se reîntoarcă în economia românească sub forma unor investiții directe și indirecte. Acest aspect este reglementat de mai multe acte normative, din 2002, 2003 şi 2004. Ordonanța de urgenţă 2002 a mai fost modificată și completată prin legi adopate în 2006 şi 2007.
De exemplu, dacă România cumpără armament de 100 milioane de euro, valoarea contractului de offset va fi de 80 milioane de euro. Acești bani ar trebui introduși de compania străină în economia românească prin procedura numită off set direct și indirect. Minim 25% din valoarea contractului de off set ar trebui să fie sub forma operațiuni compensatorii directe (off set direct), restul sub formă de off set indirect.
Portugalia, exemplu de succes
În cazul off set-ului direct, firma contractează agenți economici din România care să realizeze echipamente, tehnică, tehnologie, materiale, produse ce fac obiectul contractului sau să presteze servicii care să contribuie la implementarea și exploatarea în bune condiții a echipamentelor și produselor achiziționate. Un exemplu de off set direct este cel al Portugaliei, țară care, în schimbul achiziționării de aparate F-16 de la Lockheed Martin, a primit de la compania americană atât tehnologia, cât și echipamentele pentru a-și asigura mentenanța propriei flote de F-16. Adică a economisit banii pe care i-ar fi cheltuit ca să folosească echipamentele și tehnologia Lockheed Martin. Mai mult, Portugalia a primit de la compania americană și dreptul de a asigura mentenanța avioanelor F-16 ale statului Kuweit.
Off set-ul indirect se poate realiza prin cumpărarea de produse româneşti, prin acordarea de asistenţă financiară sau asistenţă de marketing unor agenţi economici din România.
Omerta pe off set
România liberă a încercat să afle de la Ministerul Economiei numele companiilor cu care s-au semnat acorduri de off set și ce valoare au acestea. Practic, am vrut să verificăm dacă marile companii străine cu contracte în România își respectă angajamentele economice asumate față de țara noastră.
La solicitarea noastră, ministerul condus de Costin Borc a transmis că, de la înființarea OCATS și până în prezent, s-au semnat 65 de acorduri de compensare (off set) cu companii care provin, majoritar, din zona Uniunii Europene (46%). În plus, alte cinci companii au primit interdicție de a mai participa la licitațiile organizate de industria de apărare românească pentru că nu au semnat acordul de compensare.
„Excluderea celor cinci companii a fost declanșată în anii 2006 și 2007, iar durata de excludere a expirat acum 4 ani (2012). Excluderea a fost generată de nesemnarea acordurilor de compensare în termenul prevăzut de lege, respectiv neemiterea garanției bancare în termenul prevăzut de lege. În nici unul dintre cazuri nu s-a început implementarea efectivă a acordurilor de compensare. Fiecare dintre cele cinci companii a fost inclusă pe lista cu contractanţii care se exclud, pe o perioadă de 5 ani, de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achiziţie ce implică şi executarea unei obligaţii de compensare”, a precizat Biroul de Presă al Ministerului Economiei.
Companiile care nu au respectat legea, la secret
Pentru a afla numele celor cinci companii și suma cu care a fost prejudiciată România, am transmis o nouă solicitare ministrului Costin Borc. Acesta, însă, a refuzat să furnizeze datele cerute, motivând că „informațiile solicitate (titularii de acord, valoarea fiecărui acord în parte) sunt incluse în rapoartele anuale ale Oficiului, documente clasificate.”
Secretomanie ieșită din comun a informațiilor legate de contractele de off set ridică numeroase semne de întrebare, în condițiile în care contractele de achiziție a armamentelor sunt publice.
Care au fost motivele pentru care nu s-au semnat aceste contracte de offset? De ce Ministerul Economiei nu a apelat la justiție pentru a recupera banii cuveniți statului român? Cine are interesul să protejeze companiile străine care au păcălit statul român? Ce ascund aceste contracte? Sunt întrebări legitime la care doar ministrul Costin Borc și predecesorii săi de la Ministerul Economie știu răspunsul, dar nimeni nu-l face public.
Fregate vechi da, off set ba și corupție
România a cumpărat printr-un acord guvernamental, semnat în 2002, două fregate “second hand” din Marea Britanie, de la firma BAE Systems. Valoarea contractului a fost de 116 milioane de lire. Afacerea a fost investigată de procurorii englezi care aveau informații că, în urma semnării acestui contract, politicienii români ar fi primit o șpagă de șapte milioane de lire sterline.
Investigația a fost oprită, în cele din urmă, pentru că procurorii nu aveau destule dovezi.
Programul de off set cu BAE, însă, a fost negociat la 100% din valoarea acordului. Adică englezii se obligau să investească în economia românească 116 milioane lire în perioada 2003-2008. Offsetul indirect a fost estimat la 80-90% din valoare programului, din care în jur de 60% (peste 50% din cele 116 milioane de lire sterline) avea ca beneficiar industria de apărare și consta în comenzi directe, iar industria civilă beneficia de investiții estimate la 20-30%. Prin off set-ul direct s-a cerut crearea unor investiții industriale pe termen lung și creșterea nivelului tehnologic în industria de apărare.
Dar, potrivit unui raport al Curții de Conturi, în octombrie 2007, programul de off set a fost implementat în proporție de 6,86%. Ceea ce înseamnă că englezii au investit în România în jur de opt milioane de lire din suma totală de 116 milioane lire.
Foarte interesanți este că Romtehnica, companie a statului român, a ținut partea BAE Systems și a precizat că România nu era suficient de pregătită pentru a face față programului de offset. În schimb, Ministerul Economiei a spus că „responsabilitatea nerealizării Programului Industrial de Off Set ar reveni părții britanice, în principal prin nerespectarea procedurii convenite”. Experții Curții de Conturi au concluzionat că a fost vorba de „slaba colaborare între instituțiile românești în ceea ce privește cauzele nerealizării programului de offset, ceea ce a condus în final la o lipsă de responsabilizare a factorilor implicați”.
