Premierul Emil Boc propune partidelor politice adoptarea unui pact de stabilitate a functiilor publice care sa prevada, printre altele, ca sefii serviciilor deconcentrate sa fie numiti de presedintii consiliilor judetene.
Ca la fiecare instalare de guvern, si de data aceasta revine in centrul atentiei discutia despre politizarea serviciilor deconcentrate. Acum insa, premierul Emil Boc nu se multumeste cu o simpla modificare a Statutului functionarilor publici. "Voi propune partidelor politice un pact de stabilitate a functiilor publice, semnat de toate partidele parlamentare si care sa stabileasca, odata pentru totdeauna, pana unde merge palierul politic al numirilor, de unde incepe cariera functionarului public si de unde incepe raspunderea politica", a declarat premierul. In viziunea sa, serviciile deconcentrate ar trebui transferate la nivel judetean, iar responsabilitatea numirii sefilor acestor institutii sa le revina primarilor si presedintilor consiliilor judetene. Cu alte cuvinte, asa-zisii baroni locali ar urma sa aiba puteri sporite in teritoriu. "Practic, va disparea rolul centrului in nominalizarea sefilor de deconcentrate si va creste rolul autoritatilor locale", a subliniat Boc. Premierul considera ca acest pact ar putea intra in vigoare chiar in cursul anului viitor. "Cu cat mai repede, cu atat mai bine, pentru ca fiecare om sa aiba elementul de stabilitate, sa se stie ca, in Romania, cand se schimba o guvernare, sunt 3.000 de oameni cu bagajele la usa, specialistii partidului si crescuti de partid, care pleaca si vin ceilalti, care castiga alegerile, la fel, pregatiti. Este cea mai mare greseala si pacoste, sa schimbi de la portar la ministru", a completat Emil Boc.
Modalitatea de instalare in functie a functionarilor publici a fost modificata la fiecare schimbare de stafeta produsa la Palatul Victoria. In 2009, spre exemplu, Guvernul PDL-PSD condus de acelasi Emil Boc a dat o ordonanta de urgenta prin care sefii deconcentratelor (cei mai multi liberali ramasi pe posturi din Guvernarea Tariceanu) urmau sa fie demisi in 15 zile de la intrarea in vigoare a ordonantei. Actul ii scotea din randul functionarilor publici pe sefii si adjunctii institutiilor respective si retransforma oficial aceste functii in unele politice, astfel ca PDL si PSD si-au impartit fiecare post in parte (ocupat pe hartie prin concurs de membri de partid sau de apropiati ai acestora). La sesizarea PNL, ordonanta a fost declarata neconstitutionala, dar cei instalati deja in fruntea institutiilor in baza ei au ramas neatinsi. Asa s-a ajuns la situatii cu adevarat absurde, acolo unde cei demisi (de la PNL) au castigat in instanta dreptul de a-si pastra functia, dublandu-i astfel pe oamenii PSD si PDL. si in guvernarea Tariceanu II numirile s-au facut tot pe criterii politice. Executivul PNL-UDMR a revenit in 2008 la aceasta metoda, dupa ce, in 2006, Alianta D.A. depolitizase administratia publica la presiunile Uniunii Europene.
si in privinta inaltilor functionari publici discutiile au fost aprinse in ultimii ani. Dupa ce tot Guvernul Tariceanu I a decis ca prefectii sa fie apolitici, in 2008 PSD si PDL luau in calcul posibilitatea revenirii la membrii de partid. si aceasta, pentru ca prefectii sunt doar cu numele apolitici, ei fiind de fapt fosti detinatori de carnete de partid sau apropiati de o formatiune politica.
