Raportul Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare consemnează că Guvernul Ponta a îndeplinit şapte din cele zece recomandări conţinute în raportul din vara trecută şi constată că, deşi ordinea constituţională a fost restaurată, „angajamentele privind independenţa Justiţiei nu au fost puse în aplicare”.
Pentru prima oară de când Comisia alcătuieşte rapoarte MCV, atrage atenţia asupra „campaniilor mediatice de hărţuire” şi a presiunilor exercitate de mass-media asupra sistemului judiciar şi solicită „revizuirea standardelor existente” în materie de libertate a presei. Spre deosebire de rapoartele precedente, documentul publicat ieri pune pe primul plan modul în care Guvernul României a răspuns celor 10 recomandări făcute de Comisie în raportul de pe 18 iulie 2012, pe care Victor Ponta s-a angajat printr-o scrisoare adresată preşedintelui CE, José Manuel Barroso, să le pună în aplicare în totalitate. Raportul de ieri consemnează că acest angajament a fost respectat numai parţial.
Comisia notează că cele două ordonanţe de urgenţă cărora Barroso le-a cerut abrogarea – 38, care restrângea atribuţiile Curţii Constituţionale, şi 41, care modifica cvorumul necesar validării referendumului – au devenit de facto neaplicabile şi cons-tată că prin respectarea şi publicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor CCR, „locul Consti-tuţiei şi al CCR a fost restabilit”.
Comisia trece la recomandări îndeplinite şi numirea unui nou Avocat al Poporului, dar atrage atenţia că acesta nu a primit sprijinul opoziţiei şi că „va trebui să dovedească în acţiunile sale că se poate ridica deasupra partizanatelor politice”. În plus, raportul aminteşte că „în special Avocatul Poporului are misiunea de a controla competenţele Executivului de a legifera prin ordonanţe”.
Citeşte şi REACŢII la raportul pe Justiţie. Monica Macovei: Victor Ponta se comportă ca Adrian Năstase
În documentul de ieri, Comisia formulează, în premieră, principiile care ar trebui să ghideze procesul de revizuire a Constituţiei. Astfel, printre acestea se numără „respectarea în continuare a Curţii Constitu-ţionale în calitatea sa de garant al supremaţiei legii fundamentale, precum şi independenţa şi stabilitatea instituţiilor judiciare, inclusiv a organelor de urmărire penală”. Această ultimă precizare este relevantă în contextul discuţiilor despre modificarea statutului procurorilor, în sensul „degradării” lor de la statutul de magistrat la acela de funcţionar public.
Presa împotriva independenţei Justiţiei
Raportul capătă un ton mai grav, constatând că recomandările privind consolidarea indepen-denţei Justiţiei nu au fost puse în aplicare. Comisia notează presiuni asupra instituţiilor, lipsă de respect pentru indepen-denţa sistemului judiciar, acte de intimidare şi hărţuire, inclusiv ameninţări la adresa judecătorilor şi, în premieră absolută, „campanii mediatice de hărţu-ire”. Comisia atrage atenţia că „au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii Consiliului Naţional al Audiovizualului”. Din nou, este pentru prima oară când rolul şi funcţionarea CNA sunt puse în legătură cu independenţa Justiţiei într-un raport MCV.
Citeşte şi Horia Georgescu, ANI: Este un trust media cu conexiuni politice care ATACĂ şefi de instituţii
Integritatea, în ceaţă
Raportul deplânge neclarităţile din reglementările privind integritatea, precum şi poziţia ambiguă atât a Guvernului, cât şi a Parlamentului în această privinţă. Comisia cere miniştrilor să aibă curajul „să stabilească un exemplu” atunci când integritatea le este pusă la îndoială de un raport ANI sau când sunt acuzaţi de corupţie să aibă curajul să demisioneze. În acelaşi timp, Comisia solicită Parlamentului să clarifice procedurile privind integritatea şi acuzaţiile de corupţie şi precizează că „prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală ar trebui să-şi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni.
Pe de altă parte, ANI trebuie să rămână singura autoritate însărcinată cu verificarea incompatibilităţii funcţionarilor aleşi sau numiţi.
În sfârşit, în ceea ce priveşte numirile de procuror-şef la DNA şi Parchetul General, Comisia aminteşte că „rezultatele obţinute de România în materie de combatere a corupţiei la nivel înalt reprezintă unul dintre cele mai importante progrese în cadrul MCV” şi consideră „esen-ţial” ca noua conducere a parchetelor să poată demonstra „independenţă, integritate şi profesionalism”.
„Revizuiţi standardele media”
După ce atrage atenţia că reforma constituţională trebuie să respecte „pe deplin” statul de drept şi separaţia puterilor în stat, independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar, raportul face şase recomandări actualei Puteri. Astfel, Comisia cere „introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi a submina activitatea magistraţilor”. În al doilea rând, Comisia cere în premieră, „revizuirea standardelor pentru a se garanta existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste, asigurându-se, totodată, măsuri reparatorii împotriva încălcării drepturilor fundamentale ale omului şi împotriva exercitării de presiuni nejustificate şi a recurgerii la acte de intimidare de către mass-media asupra sistemului judiciar şi a instituţiilor de combatere a corupţiei”. În acest sens, trebuie întărită independenţa CNA care trebuie la rândul său, să instituie şi să aplice un cod de conduită în această privinţă.
Acordul Băsescu-Ponta, izvor de reglementare
În al treilea rând, Comisia cere ca procedurile prin care sunt numiţi şefii Parchetului General şi DNA să asigure că aceştia sunt aleşi dintr-un număr suficient de mare de candidaţi, care „îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare institu-ţională (pactul Băsescu-Ponta), în materie de compe-tenţă, integritate şi rezultate profesionale. A patra recomandare îi cere Avocatul Poporului să dea dovadă de autoritate, integritate, independenţă şi imparţia-litate, iar a cincea cere măsuri pentru „asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează şi asigurarea aplicării rapide a normelor privind suspendarea miniştrilor în cazul trimiterii în judecată”.
În sfârşit, ultima recomandare cere Parlamentului proceduri clare şi obiective în cazul suspendării aleşilor care au primit un verdict negativ în materie de integritate sau o condamnare pentru corupţie, precum şi stabilirea de termene reduse pentru prelucrarea cererilor de ridicare a imunităţii. Dacă Parlamentul cerea procurorilor „motive temeinice” pentru ridicarea imunităţii, recomandarea schimbă radical povara producerii de temeiuri şi cere Parlamentului să „furnizeze o justificare completă” dacă nu permite defăşurarea normală a activităţii procurorilor.
Note bune pentru DNA, ANI şi ICCJ, dezastru în achiziţiile publice
A doua jumătate a raportului este dedicată celor patru obiective de referinţă ale MCV şi, ca de fiecare dată, remarcă pozitiv activitatea DNA şi a ANI, deşi solicită întărirea instituţională a acesteia din urmă, inclusiv a rolului ANI în confiscarea averilor ilicite. O notă bună capătă şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai ales în lumina unficării jurispru-denţei şi a condamnărilor în cazurile de mare corupţie.
În schimb, „progresele par foarte limitate în ceea ce priveşte prevenirea şi pedepsirea corup-ţiei legate de achiziţiile publice”. Comisia denunţă faptul că progresele realizate de DNA în combaterea marii corupţii nu au fost însoţite de progrese în domeniul achizi-ţiilor publice, lipsa expertizei financiare a anchetatorilor şi pedepsele mici fiind notate ca minusuri. „O abordare mai sistematică a verificărilor ex ante (înainte de licitaţie), rol destinat în modul cel mai logic ANI (cu noi resurse) ar asigura o punere în aplicare uniformă şi sistemică a reglementărilor şi ar oferi o cale de urmat utilă”, consideră Comisia.
În concluzie, un raport extrem de critic, în care singurul lucru pozitiv este că Guvernul nu a des-tructurat statul de drept după referendumul de demitere a preşedintelui, dar care sanctioneaza faptul ca atacurile la adresa independenţei Justiţiei s-au amplificat, corup-ţia în materie de achiziţii publice este endemică iar mass-media au devenit o vulnerabilitate pentru statul de drept.
