Implementarea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală la 1 ianuarie 2016 a reprezentat o provocare pentru autorități și, cu toate că ministrul Finanțelor Publice a declarat în repetate rânduri că modificările legislative adoptate în acest an nu conțin modificări de taxe, ci doar clarificări și măsuri de natură reparatorie, au fost aprobate și schimbări de impozite, scrie Agerpres.
Așadar, anul 2016 a început cu o serie de taxe reduse, dar și cu majorări la impozitele locale. Printre cele mai importante măsuri cuprinse în Codul Fiscal, cu aplicare de la 1 ianuarie, se numără scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, cu TVA 9% pentru apă, atât potabilă cât și de uz industrial și agricol, reducerea impozitului pe dividende la 5%, de la 16%, și un regim diferențiat de impozitare pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, noua legislație a adus impozite mai mari pentru clădiri.
Tot de la 1 ianuarie 2016 a dispărut și taxa pe construcțiile speciale din agricultură, iar eliminarea completă a acestui impozit este cuprinsă în Codul Fiscal, însă cu începere de la 1 ianuarie 2017. Tot de atunci urmează să scadă și TVA de la 20% la 19% și să se elimine supraacciza la carburanți, în valoare de 7 eurocenți/litru.
În ceea ce privește noua formulă de impozitare pentru imobile, aplicabilă de la începutul lui 2016, aceasta a creat multe controverse care a dus la amânarea termenelor de plată. Astfel, primul termen de plată a impozitelor și taxelor pe clădiri și mijloace de transport a fost prorogat de la 31 martie până la 30 iunie. Schimbările au vizat, în special, imobilele cu proprietate pe persoană fizică, în care își au sediul firme, având în vedere că, din acest an, taxarea a fost diferențiată în funcție de destinația imobilului, și nu de forma de proprietate. În acest caz, autoritățile au fost nevoite să vină cu clarificări privind calculul impozitului pentru un imobil care are ca destinație atât locuința familiei cât și sediul firmei.
Tot din 2016, cei care obțin venituri din activități independente au fost obligați să plătească CAS (contribuția pentru pensie), chiar dacă obțin și venituri de natură salarială. În schimb, pentru aceste venituri crește deducerea de bază de la 20% la 40%. De asemenea, persoanele fizice autorizate plătesc, din acest an, pe lângă impozitul de 16% pe venit, și contribuția de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5%, și CAS de 10,5%. Pe de altă parte, contribuția la CAS a fost plafonată la cinci salarii medii brute lunare.
În același timp, persoanele fără venituri, inițial acestea au fost obligate ca, din 2016, să achite CASS la nivelul salariului minim și să depună o declarație fiscală în acest scop la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Ulterior, însă, această măsură a devenit opțională, urmând ca cei care nu plătesc, să nu beneficieze de servicii medicale în sistemul public.
De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a modificat Codul fiscal și pentru a reda soților sau soțiilor veteranilor de război, ai persoanelor persecutate politic și ai celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri facilitățile fiscale de care au beneficiat până la finalul anului 2015 care, însă, dintr-o eroare, nu au mai fost regăsite în noul Cod fiscal.
La fel s-a întâmplat și în cazul soților/soțiilor persoanelor cu handicap grav sau accentuat și în cazul soților/soțiilor persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate.
O altă modificare a Codului fiscal a fost adoptată în contextul apariției Legii privind darea în plată, și se referă la scutirea de impozit a transferului de proprietate în astfel de cazuri.Actul normativ respectiv conține, însă, mai multe prevederi, printre care reducerea TVA de la 20% la 9%, începând cu 1 august 2016, pentru livrarea celor mai importante produse utilizate pentru producția agricolă.
Prin același act normativ, persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor din activități de cercetare dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică au fost scutite de la plata impozitului pentru aceste venituri.
O altă modificare adusă de actul normativ a dat posibilitatea organizatorilor de nunți și botezuri, pentru operațiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, să solicite organului fiscal, în cazuri justificate, aprobarea unui alt plafon de încasări, decât cel de 10.000 lei/persoană, așa cum prevede acum legea.
„Am implementat noul Cod fiscal și am elaborat normele la Codul de procedură fiscală, astfel încât noul pachet să fie disponibil de la 1 ianuarie 2016. Modificările ulterioare au vizat introducerea de facilități fiscale, clarificări, îndreptări de inechități și nu modificări de taxe și impozite”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, la prezentarea bilanțului la un an de guvernare.
Ulterior, însă, au mai fost adoptate o serie de modificări la Codul fiscal. Printre acestea se numără extinderea scutirii de impozit pe profitul reinvestit, pe perioadă nelimitată. Aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, potrivit Ordonanței de Guvern 84/2016.
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost introdusă la jumătatea anului 2014, însă pe termen limitat, și urma să expire la finalul acestui an. De data aceasta, facilitatea a fost extinsă pe perioadă nedeterminată.
Totodată, actul normativ introduce o facilitate pentru firmele plătitoare de TVA, în perioada în care au codul de TVA suspendat. „În cazul înregistrării în scopuri de TVA (…), persoana impozabilă își exercită dreptul de deducere pentru achizițiile de bunuri și/sau servicii efectuate în perioada în care a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, prin înscrierea taxei în primul decont de taxă (…) depus după înregistrare sau, după caz, într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile”, se precizează în actul citat.
În plus, Ordonanța introduce un regim special de TVA pentru agricultori. Astfel, aceștia vor fi scutiți de TVA, însă vor plăti o compensație în cotă forfetară, care reprezintă suma rezultată prin aplicarea procentului de compensare în cotă forfetară asupra prețului/tarifului, exclusiv taxa, aferent livrărilor de produse agricole și prestărilor de servicii agricole, efectuate de un agricultor.
„Procentul de compensare în cotă forfetară este 1% pentru anul 2017, 4% pentru anul 2018 și 8% începând cu anul 2019”, se subliniază în Ordonanță.
Ordonanța menționată introduce și poprirea electronică a conturilor, pentru a se evita poprirea multiplă, astfel încât să nu fie afectați contribuabilii cărora li s-au indisponibilizat sume de bani care depășesc nivelul creanței pentru care s-a înființat poprirea.
În prezent, Fiscul trimite o scrisoare de instituire a popririi conturilor contribuabilului rău-platnic la toate băncile la care acesta are conturi deschise, toți banii debitorului fiind indisponibilizați până la finalul procedurii. Ca urmare a modificărilor adoptate, va fi poprit un singur cont, doar pentru suma datorată, iar poprirea se va ridica tot electronic, după ce Fiscul încasează restanța.
În plus, actul normativ introduce noi reguli privind regimul de impozitare a microîntreprinderilor, sistemul stock option plan, prin care o firmă poate acorda angajaților, administratorilor și/sau directorilor acesteia dreptul de a achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare (acțiuni-n.r.) și elimină obligația înregistrării persoanei impozabile în Registrul Operatorilor Intracomunitari, dacă aceasta efectuează tranzacții cu parteneri economici din alte state membre.
De asemenea, Ordonanța mai cuprinde extinderea documentelor prin care contribuabilii pot face dovada plății pentru taxe și impozite.
Așadar, anul 2017 începe cu o serie de modificări de fiscalitate, printre cele mai importante fiind cele trei cuprinse în noul Codul fiscal încă de la aprobare, respectiv reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanți și a taxei pe stâlp. Cele trei taxe au făcut obiectul unor dispute chiar pe final de an, între reprezentanții PDS, partid care a câștigat alegerile din 11 decembrie, și guvernul Cioloș, în sensul că liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut lui Cioloș să amâne intrarea în vigoare a măsurilor respective, însă acesta din urmă a refuzat.
Și reprezentanții FMI au recomandat, încă de la începutul acestui an, amânarea aplicării celor trei măsuri, ca România să poată reduce deficitul bugetar, pe cash, la 2% în 2017 și la 1,5% în 2018.
„Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA și a celorlalte facilități prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera o reducere a deficitului de 0,75 puncte din PIB”, a declarat, la vremea respectivă, șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir.
Deocamdată, însă, măsurile sunt cuprinse în Codul Fiscal, cu aplicare din 1 ianuarie 2017.
Așadar, anul 2016 a început cu o serie de taxe reduse, dar și cu majorări la impozitele locale. Printre cele mai importante măsuri cuprinse în Codul Fiscal, cu aplicare de la 1 ianuarie, se numără scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, cu TVA 9% pentru apă, atât potabilă cât și de uz industrial și agricol, reducerea impozitului pe dividende la 5%, de la 16%, și un regim diferențiat de impozitare pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, noua legislație a adus impozite mai mari pentru clădiri.
Tot de la 1 ianuarie 2016 a dispărut și taxa pe construcțiile speciale din agricultură, iar eliminarea completă a acestui impozit este cuprinsă în Codul Fiscal, însă cu începere de la 1 ianuarie 2017. Tot de atunci urmează să scadă și TVA de la 20% la 19% și să se elimine supraacciza la carburanți, în valoare de 7 eurocenți/litru.
În ceea ce privește noua formulă de impozitare pentru imobile, aplicabilă de la începutul lui 2016, aceasta a creat multe controverse care a dus la amânarea termenelor de plată. Astfel, primul termen de plată a impozitelor și taxelor pe clădiri și mijloace de transport a fost prorogat de la 31 martie până la 30 iunie. Schimbările au vizat, în special, imobilele cu proprietate pe persoană fizică, în care își au sediul firme, având în vedere că, din acest an, taxarea a fost diferențiată în funcție de destinația imobilului, și nu de forma de proprietate. În acest caz, autoritățile au fost nevoite să vină cu clarificări privind calculul impozitului pentru un imobil care are ca destinație atât locuința familiei cât și sediul firmei.
Tot din 2016, cei care obțin venituri din activități independente au fost obligați să plătească CAS (contribuția pentru pensie), chiar dacă obțin și venituri de natură salarială. În schimb, pentru aceste venituri crește deducerea de bază de la 20% la 40%. De asemenea, persoanele fizice autorizate plătesc, din acest an, pe lângă impozitul de 16% pe venit, și contribuția de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5%, și CAS de 10,5%. Pe de altă parte, contribuția la CAS a fost plafonată la cinci salarii medii brute lunare.
În același timp, persoanele fără venituri, inițial acestea au fost obligate ca, din 2016, să achite CASS la nivelul salariului minim și să depună o declarație fiscală în acest scop la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Ulterior, însă, această măsură a devenit opțională, urmând ca cei care nu plătesc, să nu beneficieze de servicii medicale în sistemul public.
De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a modificat Codul fiscal și pentru a reda soților sau soțiilor veteranilor de război, ai persoanelor persecutate politic și ai celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri facilitățile fiscale de care au beneficiat până la finalul anului 2015 care, însă, dintr-o eroare, nu au mai fost regăsite în noul Cod fiscal.
La fel s-a întâmplat și în cazul soților/soțiilor persoanelor cu handicap grav sau accentuat și în cazul soților/soțiilor persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate.
O altă modificare a Codului fiscal a fost adoptată în contextul apariției Legii privind darea în plată, și se referă la scutirea de impozit a transferului de proprietate în astfel de cazuri.Actul normativ respectiv conține, însă, mai multe prevederi, printre care reducerea TVA de la 20% la 9%, începând cu 1 august 2016, pentru livrarea celor mai importante produse utilizate pentru producția agricolă.
Prin același act normativ, persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor din activități de cercetare dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică au fost scutite de la plata impozitului pentru aceste venituri.
O altă modificare adusă de actul normativ a dat posibilitatea organizatorilor de nunți și botezuri, pentru operațiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, să solicite organului fiscal, în cazuri justificate, aprobarea unui alt plafon de încasări, decât cel de 10.000 lei/persoană, așa cum prevede acum legea.
„Am implementat noul Cod fiscal și am elaborat normele la Codul de procedură fiscală, astfel încât noul pachet să fie disponibil de la 1 ianuarie 2016. Modificările ulterioare au vizat introducerea de facilități fiscale, clarificări, îndreptări de inechități și nu modificări de taxe și impozite”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, la prezentarea bilanțului la un an de guvernare.
Ulterior, însă, au mai fost adoptate o serie de modificări la Codul fiscal. Printre acestea se numără extinderea scutirii de impozit pe profitul reinvestit, pe perioadă nelimitată. Aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2017, potrivit Ordonanței de Guvern 84/2016.
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost introdusă la jumătatea anului 2014, însă pe termen limitat, și urma să expire la finalul acestui an. De data aceasta, facilitatea a fost extinsă pe perioadă nedeterminată.
Totodată, actul normativ introduce o facilitate pentru firmele plătitoare de TVA, în perioada în care au codul de TVA suspendat. „În cazul înregistrării în scopuri de TVA (…), persoana impozabilă își exercită dreptul de deducere pentru achizițiile de bunuri și/sau servicii efectuate în perioada în care a avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, prin înscrierea taxei în primul decont de taxă (…) depus după înregistrare sau, după caz, într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde codul de înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile”, se precizează în actul citat.
În plus, Ordonanța introduce un regim special de TVA pentru agricultori. Astfel, aceștia vor fi scutiți de TVA, însă vor plăti o compensație în cotă forfetară, care reprezintă suma rezultată prin aplicarea procentului de compensare în cotă forfetară asupra prețului/tarifului, exclusiv taxa, aferent livrărilor de produse agricole și prestărilor de servicii agricole, efectuate de un agricultor.
„Procentul de compensare în cotă forfetară este 1% pentru anul 2017, 4% pentru anul 2018 și 8% începând cu anul 2019”, se subliniază în Ordonanță.
Ordonanța menționată introduce și poprirea electronică a conturilor, pentru a se evita poprirea multiplă, astfel încât să nu fie afectați contribuabilii cărora li s-au indisponibilizat sume de bani care depășesc nivelul creanței pentru care s-a înființat poprirea.
În prezent, Fiscul trimite o scrisoare de instituire a popririi conturilor contribuabilului rău-platnic la toate băncile la care acesta are conturi deschise, toți banii debitorului fiind indisponibilizați până la finalul procedurii. Ca urmare a modificărilor adoptate, va fi poprit un singur cont, doar pentru suma datorată, iar poprirea se va ridica tot electronic, după ce Fiscul încasează restanța.
În plus, actul normativ introduce noi reguli privind regimul de impozitare a microîntreprinderilor, sistemul stock option plan, prin care o firmă poate acorda angajaților, administratorilor și/sau directorilor acesteia dreptul de a achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de titluri de participare (acțiuni-n.r.) și elimină obligația înregistrării persoanei impozabile în Registrul Operatorilor Intracomunitari, dacă aceasta efectuează tranzacții cu parteneri economici din alte state membre.
De asemenea, Ordonanța mai cuprinde extinderea documentelor prin care contribuabilii pot face dovada plății pentru taxe și impozite.
Așadar, anul 2017 începe cu o serie de modificări de fiscalitate, printre cele mai importante fiind cele trei cuprinse în noul Codul fiscal încă de la aprobare, respectiv reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanți și a taxei pe stâlp. Cele trei taxe au făcut obiectul unor dispute chiar pe final de an, între reprezentanții PDS, partid care a câștigat alegerile din 11 decembrie, și guvernul Cioloș, în sensul că liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut lui Cioloș să amâne intrarea în vigoare a măsurilor respective, însă acesta din urmă a refuzat.
Și reprezentanții FMI au recomandat, încă de la începutul acestui an, amânarea aplicării celor trei măsuri, ca România să poată reduce deficitul bugetar, pe cash, la 2% în 2017 și la 1,5% în 2018.
„Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA și a celorlalte facilități prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera o reducere a deficitului de 0,75 puncte din PIB”, a declarat, la vremea respectivă, șeful misiunii FMI pentru România, Reza Baqir.
Deocamdată, însă, măsurile sunt cuprinse în Codul Fiscal, cu aplicare din 1 ianuarie 2017.
