21.7 C
București
duminică, 14 aprilie 2024
AcasăSportCine vrea să supună politic serviciile secrete?

Cine vrea să supună politic serviciile secrete?

După ce, marţea trecută, Crin Antonescu dădea asigurări că nimic nu se va schimba în atribuţiile preşedintelui în numirea şefilor serviciilor secrete, două zile mai târziu, Comisia de Revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament potrivit căruia şefii SRI şi SIE vor fi numiţi sau aleşi de către Senat. La prima vedere, o decizie corectă, care trece serviciile  secrete sub autoritatea “organului reprezentativ suprem al poporului român”. În realitate, aşa cum arată două scandaluri petrecute săptămâna trecută în Cehia şi Bulgaria, o măsură care deschide calea abuzurilor, corupţiei şi politizării.

 Una din marile provocări ale tranziţiei de la comunism la statul de drept în fostele ţări comuniste a fost scoaterea fostei poliţii politice din viaţa politică şi economică a ţării şi “îngrădirea” legală şi administrativă a noilor servicii de informaţii astfel încât acestea să se conformeze standardelor democratice şi să fie izolate cât mai bine de zona politică. În România, acest proces părea să meargă destul de bine. Şefii serviciilor secrete sunt numiţi de preşedinte, în faţa căruia răspund ierarhic, şeful statului având atât responsabilitatea politică pentru numirile respective, cât şi responsabilitatea constituţională, ca preşedinte al CSAT. Controlul parlamentar se realizează prin validarea în plen a numirilor prezidenţiale şi prin verificarea modului în care serviciile au cheltuit sumele alocate de la buget.

Lucrurile au început să se tulbure în momentul în care, dinspre USL şi, mai ales din zona grupării Voiculescu-Antonescu au început să apară tot mai multe atacuri la adresa“poliţiei politice a lui Traian Băsescu”, adică la adresa campaniei anticorupţie declanşată de DNA în care un rol esenţial îl joacă interceptările telefonice realizate pe bază de mandat de către SRI. De când a venit la putere, USL nu a putut oferi însă nicio dovadă privind abuzuri ale SRI şi DNA, cu atât mai puţin privind “poliţia politică”. Singura tentativă în acest sens a aparţinut lui Sorin Roşca Stănescu, care vrea să dovedească faptul că DNA şi SRI au ascultat abuziv convorbirile judecătorului Corneliu Bârsan de la CEDO, bazându-se pe o hotărâre extrem de contestată a CEDO potrivit căreia probele adunate de DNA înainte ca CEDO să-i ridice imunitatea lui Bârsan nu sunt admisibile în proces.

În pofida unor probe care să susţină acuzaţiile de “poliţie politică”, USL a adoptat joi amendamentul care trece, practic, serviciile în subordinea Parlamentului. Ce se întâmplă însă, în ţările est-europene în care funcţionează acest sistem? Un răspuns ni-l oferă un incident petrecut la sfârşitul săptămânii trecute în Bulgaria. Premierul socialist Plamen Oreşarski a introdus peste rând pe ordinea de zi a Parlamentului numirea unui nou şef al Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională şi, în câteva minute, a fost numit Delyan Peevski, un mogul de presă, acuzat de legături cu mafia şi cercetat anterior de Justiţie. A fost ca şi cum Parlamentul de la Bucureşti l-ar alege mâine pe Dan Voiculescu directorul SIE. Mişcarea a stârnit proteste de stradă şi o reacţie dură de la Bruxelles (inclusiv din partea socialiştilor) astfel că sâmbătă, Peevski a demisionat. Protestestele au continuat dar ţinta lor nu a fost premierul Oreşarski, ci şeful socialiştilor bulgari, Serghei Stanişev, care nu are însă nicio poziţie oficială în statul bulgar, ci este “doar” preşedintele Partidului Socialist European. Cu alte cuvinte controlul efectiv asupra serviciilor secrete urma să revină unui grup politic situat ‘în umbră”, care nu avea nicio responsabilitate constituţională. Cel de-al doilea caz, cel din Cehia este încă şi mai scandalos. Actualul şi fostul şef al serviciului de spionaj al Armatei au fost arestaţi pentru că au spionat, din ordinul şefei de cabinet a prim-ministrului Petr Necas, mai mulţi civili, inclusiv pe soţia premierului.

Serviciile secrete sunt organizaţii ierarhice care trebuie să răspundă în faţa unui singur şef înzestrat cu întreaga autoritate politică şi constituţională. Trecerea lor “în subordinea Parlamentului” înseamnă, de fapt, subordonarea lor unor grupuri de interese politico-economice obscure care nu au nicio responsabilitate legală. Este calea cea mai sigură către abuz şi politizare. 

 

Cele mai citite

“Războiul proxy” devine război oficial. România se plasează de partea Israelului, împotriva Iranului

Atacul cu drone și cu rachete al Iranului asupra Israelului, din dimineața de 14 aprilie 2024, a marcat punctul în care "războiul proxy" din...

Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR cu dobânzi neimpozabile, din 15 aprilie

Românii pot investi, începând de luni, 15 aprilie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de...

Sunt doi morți și mai mulți răniți după un incendiu la un bloc din București

Două persoane a murit, iar altele, între care un copil, primesc îngrijiri în urma unui incendiu care a cuprins două etaje dintr-un bloc din...
Ultima oră
Pe aceeași temă