Biroul Electoral Central a stabilit ieri că numărul alegătorilor înscrişi pe listele de vot din 9 decembrie este, în linii mari, acelaşi de la referendumul pentru destituirea lui Traian Băsescu. Deşi în vară USL a contestat datele BEC, acum nu mai are probleme. Pe de altă parte, o analiză asupra ofertei şi a modului în care s-a desfăşurat campania electorală relevă o perspectivă sumbră privind performanţele viitorului legislativ.
Aproape 18,3 milioane de persoane sunt înscrise pe listele electorale pentru alegerile parlamentare de duminică, potrivit datelor furnizate ieri de Biroul Electoral Central (BEC). Numărul votanţilor este mai mic cu numai 44.050 de cetăţeni faţă de cel al alegătorilor luaţi în calcul la referendumul pentru demiterea preşedintelui, care a avut loc în iulie anul acesta.
După invalidarea referendumului, prin neîndeplinirea cvorumului minim impus de lege, USL a contestat listele electorale permanente invocând faptul că, în realitate, acestea ar trebui să conţină numai 16,3 milioane de alegători. Reprezentanţii actualei coaliţii de guvernământ au încercat atunci să scoată de pe liste, pe lângă alte categorii de persoane, românii care au domiciliul permanent sau rezidenţa în străinătate.
Deşi a fost demarată o acţiune de actualizare a listelor electorale permanente prin intermediul Ministerului Administraţiei deţinut de USL, BEC a remis ieri un comunicat în care a furnizat un număr aproape similar de alegători ca cel contestat în vară de liderii PSD şi PNL. „Situaţia este într-adevăr, aceeaşi ca în vară pentru că cei 2,5 milioane de români care locuiesc şi au rezidenţa afară nu pot fi scoşi din listele permanente pentru că nu se pot face aceste formalităţi. Problema este în continuare valabilă”, ne-a declarat Dan Şova, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul.
Politicianul, care deţine şi funcţia de senator PSD, a precizat că listele permaente vor rămâne neactualizate multă vreme de acum încolo. „Există aproximativ 500.000 de români care deţin paşaport de cetăţean cu domicilul în străinătate şi restul care locuiesc şi muncesc afară, care au rezidenţa în ţările respective, dar care nu pot fi scoşi din liste pentru că trebuie să ai acces la datele lor personale, iar autorităţile din ţările unde rezidează nu au voie să ni le furnizeze. Ar trebui ca fiecare român să facă singur demersurile pentru a fi scos din liste, ceea ce va fi foarte greu pentu că e complicat din punct de vedere administrativ”, a menţionat Dan Şova.
Acesta a admis că acum numărul de alegători înregistraţi oficial nu mai reprezintă o miză ca în cazul referendumului din vară.
Reperele unei campanii atipice
Campania electorală pentru alegerile parlamentare se termină în această noapte, însă românii nu au aflat prea multe dintre intenţiile viitoare ale celor care-şi doresc să-i reprezinte în forul legislativ. Dezbaterile aproape au lipsit, iar unde au avut loc au reprezentat mai degrabă o continuare a certurilor curente dintre USL şi ARD. Oraşele şi mai ales satele nu au mai fost împânzite de afişe electorale ca în trecut, candidaţii abia au coborât printre electori, ceea ce le-a permis multora dintre ei să creadă că se pune la cale un uriaş blat, în care câştigătorii colegiilor se ştiu de dinainte.
Penali, traseişti, colaboratori, afacerişti cu statul
Mai mult decât în trecut, o mare parte dintre cei care luptă pentru un loc în Parlament nu trec de criteriile morale impuse de societatea civilă. De pildă, Partidul Poporului, condus de Dan Diaconescu, vine în faţa alegătorilor cu peste 100 de traseişti, persoane care au fost lăsate pe dinafară de ARD şi USL.
Pe listele PP-DD şi-au găsit loc chiar şi judecători care au avut probleme cu legea şi interlopi.
Situaţia nu este cu mult mai roz nici la celelalte partide de pe scenă. În top 10 al politicienilor care au făcut afaceri cu statul, realizat de Alianţa pentru România Curată, pe locul 1 se află Sorin Ovidiu Moldovan, candidat ARD-PDL. Deşi nu figurează personal ca acţionar sau asociat în vreo societate comercială, rudele sale deţin firme care au derulat afaceri cu statul de peste 88 milioane euro. Pe locul doi se situează Sebastian Ghiţă, omul din spatele televiziunii România TV, candidat USL de Prahova, care a adunat din afaceri cu statul în valoare de peste 74 milioane de euro. Şi UDMR are anchetaţii săi: Laszlo Borbely este acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, iar Gyorgy Frunda a fost anchetat de ANI pentru că nu putea justifica averea prin veniturile oficiale.
Iar peste toţi, domină figura lui Dan Voiculescu, fondatorul şi omul din umbra Partidului Conservator, acuzat de spălare de bani şi obţinere de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de privatizări frauduloase şi colaborare cu fosta Securitate.
Campanie neinteresantă
Campania de anul acesta a fost una fără sare şi piper, partidele nedemonstrând că au fost interesate să-şi facă mesajul electoral cunoscut. Dacă în 2008 şi 2009 satele erau pline de roşu sau portocaliu, iar românii purtau cu mândrie şepci şi tricouri de la PSD ori PDL, acum mediul rural a fost la fel de gri ca în orice altă toamnă. Candidaţii nu s-au chinuit pentru că în cele mai multe colegii rezultatele sunt aproape cunoscute. „La noi, nu există campanie electorală decât în colegiul Alexandria. Se ştie că USL va câştiga totul. Prin urmare, bătaia este pentru redistribuirea de după alegeri, iar luptele se dau în interiorul partidelor, nu între partide”, ne-a explicat un membru din conducerea PP-DD Teleorman.
În colegiile unde scorul nu a fost clar, lupta s-a desfăşurat cu intensitatea din anii trecuţi. „În Dâmboviţa, cam toate colegiile sunt clare, în principiu se ştie unde câştigăm fără emoţii. Lupta e mai strânsă doar la colegiul 8 pentru Deputaţi – Găeşti, unde candidează Carmen Moldovan. În rest, nici nu ne batem capul”, ne-a explicat un membru din PSD Dâmboviţa. Iar afirmaţiile sale au putut fi constatate şi în teren. În restul localităţilor din judeţ îţi dădeai seama cu greu că este campanie electorală, abia se zărea câte unul, două sau trei afişe lipite pe garduri sau la primărie. În schimb, Găeştiul era plin de bannnere, postere şi mesaje.
Programele şi promisiunile fără acoperire
Uitând faptul că până pe la sfârşitul lui aprilie anul acesta, democrat-liberalii s-au aflat la putere, în platforma program a Alianţei România Dreaptă (ARD) apare, după „recâştigarea încrederii populaţiei şi a Europei în democraţia şi statul de drept din România”, ca a doua prioritate, „scoaterea României din criză şi plasarea ei pe un trend sustenabil de creştere economică competitivă”.
Cum îşi propun membrii Alianţei, adică şi democrat-liberalii, să îndeplinească acest obiectiv? Prin „creşterea semnificativă a numărului de locuri de muncă”, prin creşterea salariului minim pe economie şi prin reducerea impozitului pe venit şi profit, dar şi a „poverii fiscale asupra angajatorului. Detalii suplimentare nu au fost trecute în platformă, dar ele au fost devoalate de Adriean Videanu, cu numai câteva zile înainte de lansarea ARD de la Palatul Parlamentului: cota unică să scadă de la 16% la 12%, iar salariul minim să crească până pe la 900-1.000 lei.
Alianţa mai promite elaborarea unei noi Constituţii şi mult-discutata reorganizare administrativ-teritorială a României. Şi tot la angajamente, liderii ARD trec construcţia unui mediu rural modern, reforma graduală, dar profundă, a sistemului de sănătate, reforma administraţiei publice etc. USL promite un salariu minim chiar mai mare, de 1200 de lei, dar la această sumă se va ajunge, potrivit programului electoral, până în 2016. USL nu modifică impozitul pe profit, dar vrea un impozit progresiv pe venit, cu plafon maxim la nivelul actual de 16%. Concret, pentru salariile mici, de până la 800 lei, impozitul scade la 8% (probabil din 2014), 12% pentru salarii cuprinse între 800 şi 1.600 lei şi 16% pentru salariile ce trec de 1.600 lei.
Fiscalitatea muncii e considerată de ambele alianţei care domină scena politcă împovărătoare (statul ia 44,4% din fiecare salariu brut), aşa că fiecare alianţă propune reducerea CAS cu câte 5 puncte procentuale. ARD începând din 2015, USL chiar de la finalul lui 2013, gradual. TVA diferenţiază cele două oferte, ARD nu umblă la nivelul actual, USL vrea să recupereze vechiul nivel de 19% până în 2016.
Mai mulţi parlamentari
Deşi românii s-au pronunţat, în 2009, în favoarea reducerii numărului de aleşi, sunt toate şansele ca după alegerile generale să avem şi mai mulţi senatori şi deputaţi. Vor fi multe colegii în care se va dubla numărul de aleşi, iar estimările arată că s-ar putea ajunge la peste 550 de parlamentari. O avertizare cu privire la creşterea numărului de aleşi a venit de la ex-vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente Alexandru Radu, după cum a scris RL încă din septembrie „ În 2008, într-un colegiu uninominal din judeţul Arad au fost aleşi doi deputaţi, dar atunci partidul care înregistra cel mai mare număr de voturi atingea doar 36% dintre opţiunile electoratului”, a explicat politologul. Legea electorală în vigoare, este responsabilă de eventualele rezultate stranii de genul doi deputaţi pe acelaşi colegiu. Mai precis, este vorba de controversatul sistem de vot semiuninominal, semiproporţional, în care doar o parte din mandate sunt adjudecate direct (prin obţinerea a 50% plus unu din voturile din colegiu). Restul mandatelor se împart candidaţilor printr-un mecanism complicat de redistribuire, mecanism care a dus, în multe situaţii, la faptul ca mandatul să fie câştigat de cel plasat pe locul doi sau chiar locul trei.
În 2012, posibilitatea ca USL să obţină un număr considerabil de mandate direct, cu peste 50% plus unu din voturi. Să luăm un exemplu concret: să presupunem că, în urma centralizării la nivel naţional, reiese că USL a câştigat 60% din voturi, drept pentru care ar trebui să‑i revină, potrivit principiului proporţionalităţii, 60% din mandate. Proporţia se păstrează şi la nivelul unui judeţ cu, să spunem, opt colegii de deputat. Rezultă că USL ar trebui să ia cinci mandate de deputat. Dar dacă în judeţul respectiv a câştigat în şapte dintre colegii 50% plus unu din voturi, caz în care, potrivit legii, câştigă automat mandatul? Înseamnă că, dintr‑un foc, USL ia cu două mandate mai mult decât i s-ar fi cuvenit pe principiul proporţionalităţii.
