TRAIAN BĂSESCU: Mâine la Bruxelles am două activităţi. Una este legată de întâlnirea cu domnul Rasmussen în vederea pregătirii sumitului NATO ce va avea loc în Chicago. Sunt pe agendă câteva subiecte care vor fi discutate, primul este sistemul de apărare antirachetă.
Un alt subiect este legat de conceptul de smart defense şi avem două aspecte de ridicat, de adus în atenţie şi de validat. În ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave. În conceptul de smart defense putem construi şi altfel: mai multe state din zona pot asigura asigurarea aeriană. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată de cheltuieli. Am putea să ne gândim la un număr mai mic de avioane dacă alte state din regiune ar intra în acest parteneriat.
De asemenea, România ar putea ajuta la apărarea cibernetică. Avem mulţi hackeri talentaţi care ar putea fi utilizaţi în acest scop.
Un alt subiect extrem de important este procesul de tranziţie din Afghanistan. România are 2000 de militari în acea zonă. Trebuie să stabilim şi cu aliaţii şi cu sistemele de comandă un proces prin care România să-şi diminueze participarea în Afghanistan. Nu se pune problema în 2012, dar începând cu 2013 trebuie să trecem la o diminuare consistentă a resurselor, având în vedere îndeplinirea misiunilor.
Relaţia NATO-Rusia va fi discutată. Voi pleca de la premisa că e foarte bine să ai în Rusia un partener.
Despre scutul de la Deveselu pot să vă spun că progresăm în pregătirea aranjamentelor legale. Lucrurile nu sunt foarte simple din acest punct de vedere.
Principalele două obiective ale acestui consiliu informal: tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în UE şi monetară; ocuparea forţei de muncă în special în rândul tinerilor.
Având în vedere situaţia economică a UE trebuie să abordăm şi problema legată de criză economică. Dacă zona euro intră în recesiune în partea a doua a 2012, România va fi în dificultate şi creşterea economică va fi frânată. Datele analiştilor arată o recesiune a zonei euro. Avem câteva obiective în ceea ce priveşte creşterea economică: stimularea cu bani europeni pentru companii şi libera circulaţie a forţei de muncă.
Dacă vrem să vorbim despre soluţii de creştere economică, trebuie să discutăm despre delocalizarea industriilor către Asia. Europa are probleme de creştere şi de forţă de muncă neangajată din cauza delocalizării. În ceea ce ne priveşte nu avem un proces de delocalizare alarmant. Promblema noastră e să creăm întreprinderi mici şi mijlocii.
Probabil cea mai fierbinte temă discutată va fi legată de tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în UE şi monetară. În ceea ce ne priveşte nu avem în mod deosebit de a aduce modificări căci încă din forma finală avea măsuri favorabile pentru România. Tratatul este rezultatul consensului a celei mai mari părţi a statelor. Acesta prevede legi legate asumarea de reforme structurale dificile. În ceea ce ne priveşte, România a salutat şi pachetul de guvernaţă economică.
Trebuie să se consfinţească participarea statelor non-euro la sumiturile zonei euro, nu numai pentru că au semnat tratatul, ci pentru orice se întâmplă în zona euro afectează foarte mult şi România.
Un alt obiectiv este ca România să nu fie în dificultate, având în vedere că nu are un tip de legislaţie de forţă a Constituţiei. România nu are această formă legislativă. Trebuie până la 31 decembrie să facem modificarea Constituţia, pentru a răspunde tuturor exigenţelor tratatului,
Amintesc că nu se permite ca deficitul structural să depăşească 0,5% din PIB. Statele care se află în procedură de deficit excesiv trebuie să primească aprobarea de la Comisia Europeană pentru bugetele lor. Dacă statele nu se conformează se sesizează Curtea Europeană care poate stabili sancţiuni pecuniare.
M-am întâlnit cu preşedintele Raifeissen şi cu preşedintele Erste, cu directorul constituantei din care face România parte la FMI. Cred că pentru public ar fi următorul mesaj: băncile austriece nu-şi vor diminua capitalul în România în 2012. Asta îmi aduce şi mie linişte.
Aprecierile FMI despre România sunt pozitive. În raport cu suferinţele pe care le-au avut românii să ajungem la aceste rezultate ar fi păcat să ajunge la instabilitate. Am avut o discuţie şi cu premierul despre aprecierele FMI. România va fi cu toate obiectivele împlinite. Toate sunt sub control.
Ce va trebui negociat în următoarea scrisoare a premierului către FMI este o replanificare a liberalizării preţurilor pentru energie şi gaze la orizontul anului 2020.
Despre proteste le voi spune că sunt proteste fireşti, generate de situaţia economică, le voi spune că românii au plătit preţul recesiunii, trebuie să-l plătească şi politicienii.
