"Noi am fost aceia care v-am primit, v-am tinut, v-am ajutat, v-am iubit acolo, dar nu e mai putin adevarat ca statul acela al Moldovei nu s-ar fi putut intemeia daca nu ar fi fost un drum de comert, sau el ar fi insemnat putin lucru, si comertul nu era al nostru, ci era al elementului care statea in fruntea comertului, deci armenii. Asa incat si dumneavoastra sunteti parintii Moldovei." Acest pasaj dedicat armenilor a fost rostit de Nicolae Iorga in 1935.
Istoricul se bucura la acea data de prietenia unui mai tanar savant la fel de talentat ca si maestrul. Se numeste Hagop Djololian Siruni, armean nascut in Turcia in 1890, care la 32 de ani a fost convins de Iorga sa ramana la Bucuresti. Despre savantul armean Iorga avea sa scrie: "Siruni a fost un erudit, un eminent orientalist, foarte bun cunoscator al limbii turcesti, om a carui activitate a fost de cea mai buna insemnatate in clarificarea unor aspecte mai putin cunoscute ale trecutului nostru, in special in ceea ce priveste relatiile noastre politice, economice si juridice cu Imperiul Otoman." Aceasta laudatio nu descria decat inceputul de drum, Siruni avea sa traiasca pana in 1973, devenind un reputat filolog si orientalist. Cu exceptia a zece ani de privatiuni, caci a fost deportat si inchis in URSS din evidente cauze politice, Siruni a lucrat in special la Arhivele Statului si la Biblioteca Centrala de Stat din Bucuresti.
A rezultat o impresionanta arhiva de lucrari stiintifice care copleseste fie numai si prin tematica abordata: marturii armenesti despre romani, izvoare turcesti despre romani, izvoare referitoare la armenii din Romania, izvoare despre istoria si cultura armeana, lucrari in limba armeana tiparite la Bucuresti, periodice tiparite la Bucuresti, lucrari in limba armeana publicate in strainatate, traduceri din poeti turci, francezi, rusi, studii publicate in Armenia sovietica si in alte reviste armenesti din lume, conferinte si comunicari sustinute la Bucuresti si Erevan, numerose alte lucrari inedite. Toate acestea si inca multe altele se regasesc descrise pe larg in cartea recent aparuta la editura Biblioteca Bucurestilor, lucrare intitulata: "Munca unui savant armean in Romania: Hagop Djololian Siruni", editata de Arhiepiscopia Bisericii Armene din Romania, Biblioteca Metropolitana Bucuresti si Arhivele Nationale ale Romaniei, cu o prefata de Vartan Arachelian si un cuvant introductiv de Claudiu Victor Turcitu.
Arhiva ramasa de la Siruni nu a fost nici pe departe exploatata cum s-ar cuveni. Acum cand granitele sunt mai permisive ca niciodata, puntea intre culturi pe care o reprezinta Siruni ar merita o maxima atentie. Este un tezaur care face parte din cartea de vizita cu care pasim astazi in Europa, imbogatind-o. Oare cati studenti ii mai iau astazi in serios pe unul precum Siruni ori pe cei cativa orientalisti pe care i-am avut?
