Vorbim mult si ne vaitam mereu de saracia economica, de trebuintele celor trupesti, dar nu auzim nici macar un cuvant si despre saracia spirituala a noastra, a societatii. Negresit, nu putem trai fara cele trebuitoare trupului, dar viata noastra nu trebuie sa fie, sa ramana doar biologica, la fel ca a necuvantatoarelor. Fiinta umana trebuie sa fie luminata, innobilata si de o viata spirituala, care tine de domeniul cunostintei, intelectului, moralei etc. Viata spirituala face posibila existenta istorica a unui popor, cum spune Vasile Parvan: "Unde nu e viata spirituala nu e istorie." Daca viata biologica bine intretinuta ne face un trup cu muschi tari, viata spirituala naste suflete energice, creatoare si dominatoare, in sens inalt, maret. Fara o viata spirituala un popor se degradeaza, alcatuind o "turma". Prin viata spirituala, fiinta noastra devine fiul propriului popor, cu un caracter ce vine din etnia sa.
Viata spirituala aprinde in noi lumina care ne arata binele si raul, dreptatea si nedreptatea, loialitatea si tradarea… Din pacate, astazi viata spirituala cunoaste o "criza" mult mai neagra decat cea economica. Nu mai mergem luminati de spirit, ci numai impinsi de nevoi, de dorinte trupesti.
