Sub auspiciile Centrului Cultural „Nae Ionescu” al „Asociatiei Culturale Romane” din Hamilton, Ontario, Canada, a avut loc, la „Campul Romanesc”, oaza a traditiei si credintei stramosesti, departe de tara, pe meleaguri ale pribegiei, remarcabilul eveniment anual „SAPTAMANA ROMANILOR”. Inaugurand seria Reuniunilor Emigratiei Romanesti, ea s-a desfasurat intre 21 -28 august, avand tema de mare actualitate RELATIILE ROMANILOR DIN EMIGRATIE CU TARA.
Zorile zilei de duminica 21 august, mangaiate de primele raze de soare ce se frangeau pe ferestrele locasului de rugaciune Capela „Sfanta Maria” in reflexe multicolore, au vestit deschiderea acestui eveniment cultural, cu sarbatorirea Hramului. Oficierea Sfintei Liturghii de un sobor de preoti, avand in frunte pe Prea Sfintia Sa Episcopul Irineu de la Episcopia „Vatra Romaneasca”, a innobilat evenimentul cu un inalt sentiment de traire launtrica, constituind un prilej de rugaciune si marturisire a sutelor de crestini ortodocsi romani sositi aici din imprejurimi, din Romania sau din alte colturi ale lumii. Incheiata cu o slujba de pomenire a tuturor celor care, datorita vitregiilor istoriei, au ales drumul instrainarii, cu voia sau fara voia lor, gasindu-si odihna de veci, in morminte cu cruci sau poate uitate in negura timpului pe locuri nestiute, precum si a celor care, au ramas singuri in pamantul stramosesc, Sfanta Liturghie a invesmantat intr-o lumina taborica micuta Capela, dandu-i maretia unei catedrale medievale.
Marea sarbatoare a continuat cu traditionalul picnic, unde recitalurile maestrului naist Nicolae Voiculet si al artistei Lia Lungu ne-au strans pe toti in jurul lor.
Prima zi a fost deschisa de conferinta publicistului Alexandru Tomescu din Toronto, „Exilul creator”. Printre altele el a spus: „Calea exilului a fost o alternativa in fata dezamagirilor, a mutatiilor politice si sociale, dupa primul, dar mai ales dupa al doilea razboi mondial, si pentru oamenii de cultura si arta. Mentionand ca numarul lor este mare si ca unii au avut si au straluciri de geniu, inscriindu-se pe orbita cea mai inalta a culturii universale, autorul s-a rezumat la cazurile caracteristice, cu putere de simbol, care au reprezentat cel mai fidel efervescenta si trairea creativa in conditiile exilului. In continuare, Parintele dr. Remus Grama de la Catedrala „Sfanta Maria”, Cleveland, Ohio, SUA, a prezentat conferinta „Episcopul Policarp Morusca si Exilul”. Conferinta a fost urmarita cu un deosebit interes, mai ales pentru faptul ca in aceasta perioada se discuta posibilitatea de unificare a Episcopiei de la Vatra cu Episcopia Misionara din America. Sustinuta de cartea sa „Policarp Morusca, primul episcop al Romanilor din America. Scrisori din captivitate”, prezentarea Parintelui Grama, a dezvaluit pagini pretioase de istorie recenta a ortodoxiei romanesti, pe pamant american, cu vicisitudinile provocate de pozitia autoritatilor din Romania. Prima seara a conferintelor, s-a incheiat cu intrebari si discutii pe marginea subiectelor prezentate. Domnul Petre Albulescu, veteran al evenimentelor de la Campul Romanesc, a descris in cuvinte alese cele doua conferinte, mentionand enorma munca de documentare, pentru a scoate la iveala fapte, intamplari si momente din viata celor „deztarati”, peste care timpul asternuse colbul uitarii.
Ziua de marti, 24 august a fost deschisa cu Sfanta Liturghie savarsita de parintele Dumitru Ichim, parohul Bisericii „Sfantul Ioan Botezatorul” din Kitchener si capelanul Paraclisului „Sfanta Maria”.
Programul de conferinte a inceput cu tema „Exil, diaspora, emigratie” prezentata de Pr. dr. Dumitru Ichim. Eseul, pregatit la nivel academic, a clarificat semantica celor trei termeni, intr-o perioada in care guvernul de la Bucuresti de aproximativ zece ani, incearca sa manifeste un interes pentru cei domiciliati in afara granitelor tarii, definindu-i ca „diaspora” sau, in ultima instanta, „de pretutindeni”.
Profesorul John Halmaghi, din SUA, a expus conferinta „Ce poate face guvernul roman pentru exil si emigratie”. Autorul a reusit pe scurt sa defineasca pozitia guvernului roman fata de emigratia romana si sa exemplifice unele cai si modalitati prin care guvernul ar putea acorda atentia cuvenita romanilor care se afla in afara hotarelor Romaniei si pentru a-i implica in viata politico-administrativa a tarii. In fapt acest subiect a fost deseori abordat in timpul sesiunii de comunicari, el generand unele din cele mai aprinse discutii.
Articolul „Organizatiile romanesti din Australia si puterea de la Bucuresti”, autor Mihai Maghiaru, presedintele „Asociatiei Romanilor din Australia” si editor al Buletinului de Informatii al Romanilor din Australia a fost prezentat de prof. Doru Muntean. Din expunere a reiesit pozitia ferma a comunitatii romanesti in cererea ei de schimbare a actualului ambasador Ovidiu Grecea, pentru considerente care nu sunt compatibile cu functia sa. In continuare, publicistul si poetul Horia Ion Groza, din Statele Unite, s-a adresat auditoriului cu eseul „Cateva ganduri despre scriitorul din exil”. In scurtul timp avut la dispozitie, autorul a marturisit ca a ajuns dincolo de Cortina de fier si s-a preocupat in principal de doua lucruri: libertatea de a scrie direct cum simte, nu codificat ca inainte, si lupta de a pastra vie o limba care avea sanse tot mai putine de a fi folosita in noua societate in care abia pasise. Cu toate ca socul si eforturile adaptarii in noua tara ii aduc nu putine ceasuri oboseala, tristete si singuratate, poetul a lansat mesajul optimist ca scrierea in limba materna are efectul generator in care se regasesc patria, parintii, credintele si dorurile de o viata. Ciclul de conferinte al zilei a fost incheiat de Prof. dr. Doru Tsaganea din SUA cu expunerea sa libera, avand ca tema „Emigratia si tara de origine in contextul relatiilor internationale”. Concis si la obiect, conferentiarul a tratat teoretic si cu exemple conceptul de emigratie si legatura ei cu tara mama, privit prin prisma relatiilor la nivel international.
Urmatoarea zi, miercuri, organizatorii, in frunte cu dl. George Balasu, editorul ziarului „Cuvantul Romanesc” si directorul Taberei de vara au invitat pe participanti la o excursie la Niagara Falls. Dupa cateva ore de plimbare, urmata de un scurt popas la o terasa de vara, luand cu noi imaginea fascinanta a cascadei, ne-am intors grabiti la Campul Romanesc pentru evenimentul asteptat cu emotie de toti participantii – dezvelirea bustului filosofului Mircea Eliade, opera sculptorului Nica Petre. Intr-o atmosfera de inalta traire si multumire sufleteasca ca s-a putut adauga la „Rotonda scriitorilor romani din exil, bustul unei alte mari personalitati a neamului nostru intronata in patrimoniul culturii mondiale, publicista Mihaela Moisin, presedinta „Asociatiei Culturale Romane” din Hamilton a dat cuvantul pe rand, spre a marca momentul, artistului Nica Petre, prof. Doru Muntean, Romania, prof. Sebastian Doreanu din Denver, SUA, si Dr.Francisc Ion Dworschak, Ottawa, autorul cartii „Defending Mircea Eliade”.
Profesoara Raisa Padurean, directoare adjuncta la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol si Dorin Chirtoaca, jurist, membru in Comitetul Helsinki Drepturile Omului, au deschis sesiunea serii cu interesanta conferinta „Romanismul in Basarabia si Transnistria”. Cei doi invitati au descris in linii mari, dar cu exemple elocvente, situatia social-politica si adminstrativa cu care se confrunta romanii din Basarabia, dar mai ales cei din Transnistria. Conferinta a fost urmata de interviuri si intrebari din cele mai variate domenii, tocmai pentru a intelege pe deplin statutul de roman intr-un teritoriu smuls din trupul Romaniei in conjucturi politice, care inca nici astazi nu si-au gasit rezolvarea in numele dreptatii si al adevarului. Sesiunea de mijloc a Saptamanii Romanilor s-a incheiat cu filmul „Solitudine in albastru minor” realizat de eseistul Florin Zamfirescu, inspirat de sculptura si personalitatea lui Nicapetre.
Ziua a patra a simpozionului a fost deschisa de prof. univ. Doru Muntean din Brasov Romania, cu tema „Relatiile emigratiei cu tara”. Tratand acest subiect, de pe o pozitie mediana, de unde se poate aprecia, caracteriza si chiar critica cu obiectivitate, cele doua componente ale relatiei tara si emigratia care nu mai poate fi subestimata, in prezent fiind de 12 milioane de romani, in afara granitelor autorul mentioneaza: „Guvernul, Presedintele Romaniei, Parlamentul trebuie sa-si exprime clar un program structurat in acest sens, sa-si afirme vointa politica in mod coerent si deschis catre emigratie si catre celelalte state, definindu-si obiectivele, atitudinea si palierele pe care vor sa actioneze”.
In continuare, ziarista Mihaela Moisin, a conferentiat pe tema „Exilul nostru cel de toate zilele”. Pe scurt, a fost tratat exilul sub aspectele sale generale dar s-au atins trasaturi care treceau neobservate dar care inrauresc viata, credinta, creatia si sperantele celor care traiesc departe de tara. Seara de conferinte s-a incheiat cu expunerea editorului ziarului New York Magazin, Grigore Culian, intitulata „Comunitatile romanesti din afara granitelor Romaniei trebuie sa actioneze pentru a scapa de cartite”. Subiect incomod pentru cei vizati, dar si pentru guvernarea actuala care inca se complace sa foloseasca elemente securisto-postcomuniste, drept scut de aparare a intereselor proprii sau de grup, dar si arma de atac impotriva celor plini de curaj care demasca abuzurile, coruptia, injustitia. Aceste „cartite”, sub masca apararii securitatii nationale si a poporului roman, sprijina vechile structuri si mentalitati care impiedica instaurarea adevaratei democratii. Intregul ciclu de conferinte al zilei s-a bucurat de o atentie deosebita din partea participantilor. S-au adus complectari cu exemple personale, s-au pus intrebari la care conferentiarii au raspuns pe larg si chiar dupa incheierea oficiala discutiile au continuat in grupuri mai mici.
Vineri, ultima zi, cu program de conferinte a simpozionului, a debutat cu o excursie la Toronto, capitala povinciei Ontario, unde invitatii au vizitat Universitatea, Parlamentul, centrul orasului, turnul de televiziune si splendida zona riverana.
Seara, poetul Adrian Sahlean, traducator de exceptie al poeziei eminesciene, a conferentiat pe tema „De ce-l traducem pe Eminescu? Realitate si asteptari”. Printre altele, detinatorul Medaliei de Aur Eminescu a vorbit despre universalitatea lui Eminescu si deci marea sansa de a fi citit in limba lui Edgar Allan Poe. Referindu-se la arta traducerii, a marturisit: „Este ca o transpozitie in muzica: o piesa compusa pentru pian poate fi cantata la chitara clasica; desigur, are alt tip de armonie, alt tip de sonoritate, dar daca recunosti ca este vorba despre aceeasi piesa si faptul poate sa si trezeasca emotii similare, inseamna ca ai facut o treaba buna”. Prezentarea interesanta a suscitat comentarii, primind deosebite aprecieri. Seara s-a incheiat cu spectacolul „Profanul in cantecul ritualic la Romani”, o aleasa selectie de cantari ritualice si lumesti al talentatei artiste Lia Lungu din New York. Artista ne-a marturisit cateva ganduri despre datinile, sarbatorile, ritualurile si descantecele, povestile si cantecele care compun marea zestre culturala a romanilor. Spectacolul a cucerit publicul, scena devenind locul de imbratisari si felicitari.
Sambata, 27 august, a fost ziua cand ne-a adunat cu totii in aceeasi sala care ne-a gazduit intreaga saptamana, pentrul banchetul de inchidere, prilej de impartasire a impresiilor, de schimb de adrese, dar mai ales de promisiunea ca anul viitor sa fim din nou aici. Domnul George Balasu a dat citire Rezolutiei adoptata la reuniunea emigratiei romanesti de la Campul Romanesc, Hamilton, Canada, 21-28 August 2005. In luarile de cuvant, s-au adus multumiri conferentiarilor, organizatorilor, apreciind acest simpozion ca fiind un punct crucial in deschiderea unor noi punti intre guvernul din tara si milioanele de romani care traiesc dincolo de frontierele ei. Din nou maestrul Voiculet si Lia Lungu ne-au incantat cu alese melodii si cantece romanesti. O saptamana cu adevarat bogata in evenimente, unde au avut loc vernisaje de expozitii, cum a fost cea a pictorului Remus Moldovan, sau prezentari de publicatii si carti. Amintim pe cei care cu dragoste ne-au inconjurat, fiind gazde deosebite, doamnele Elisabeta Moisin, Lena Balasu.
Duminca, in peisajul Campului Romanesc, amintind de codrii cu stejari seculari ai copilariei sau poate numai ai visurilor noastre, ne-am imbratisat urandu-ne: Drum bun si Dumnezeu sa fie cu noi toti!
Rezolutia adoptata la Saptamana Romanilor, reuniunea emigratiei romanesti de la „Campul Romanesc”, Hamilton, Canada, 21-28 august 2005 (fragmente)
Semnatarii acestei Rezolutii adoptata cu prilejul „Saptamanii Romanilor”, o reuniune a emigratiei romanesti care a avut loc la „Campul Romanesc” din Hamilton in perioada 21-28 august 2005, solicita autoritatilor statului roman sa recunoasca faptul ca romanii exilati sunt victime ale regimului comunist, precum si consecintele acestei stari de fapt. Solicitam autoritatilor de la Bucuresti sa denunte public caracterul criminal al regimului comunist din Romania.
– Cerem in acest sens deschiderea integrala a arhivelor fostei Securitati si ale Partidului Comunist.
– De asemenea, solicitam autoritatilor sa recunoasca cetatenia romana tuturor acelora carora le-a fost retrasa de fostul regim comunist sau ca urmare a instrainarii teritoriilor fostului Regat al Romaniei. Cerem ca in toate aceste cazuri sa fie recunoscut dreptul de restituire neconditionata a cetateniei pentru supravietuitori si pentru urmasii dovediti ai acestora, iar acest lucru sa se faca printr-o simpla instiintare personala.
– Solicitam, de asemenea, desconspirarea informatorilor, colaboratorilor si membrilor fostei Securitati care au locuit sau actionat in strainatate. Cerem, totodata, declasificarea dosarelor Serviciului de Informatii Externe care se refera la actiunile impotriva emigratiei si dezvaluirea persoanelor care au coordonat sau pus in practica aceste actiuni.
– Cerem autoritatilor statului roman sa stabileasca o politica coerenta fata de Emigratie si pentru cei din teritoriile din jurul tarii astfel incat cetatenii originari din Romania cu domiciliul in strainatate sa beneficieze de aceleasi drepturi ca conationalii lor din tara.
– Solicitam obtinerea, in colaborare cu statele de adoptie, a unor drepturi colective pentru comunitatile romanesti.
– Cerem elaborarea, in colaborare cu organizatiile romanesti de pretutindeni, a unei strategii nationale pentru romanii din emigratie.
– Solicitam infiintarea unei structuri apolitice care sa gestioneze toate problemele legate de emigratie si romanii din jurul granitelor. Rolul acestei structuri va fi acela de a definitiva o strategie pe termen mediu si lung pentru romanii din strainatate si de rezolvare a problemelor curente. Solicitam ca aceasta structura sa fie coordonata de catre organizatiile romanesti din strainatate.
– Deoarece problemele romanilor din afara granitelor sunt diferite, propunem ca Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni sa fie parte integranta a acestei structuri si sa-si concentreze activitatea exclusiv pe relatia cu romanii din jurul granitelor.
– Cerem analizarea activitatii Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni din perioada 1997-2005 si prezentarea in cadrul unei Charte Albe a actiunilor intreprinse si a sponsorizarilor acordate in perioda amintita, precum si notele explicative privind modalitatea de cheltuire a fondurilor publice acordate.
– Solicitam autoritatilor statului roman sa dea publicitatii numele persoanelor si organizatiilor care au primit finantari din Fondul Romania, destinat imaginii externe, precum si notele justificative pentru folosirea sumele acordate.
– Solicitam autoritatilor romane sa ia masuri pentru eficientizarea activitatii reprezentantelor diplomatice ale Romaniei. Personalul consular al acestora este insuficient si uneori nepregatit ceea ce duce la formalitati indelungate care lezeaza drepturile cetatenesti si interesele private ale celor implicati. Una din variantele propuse este ca personalul consulatelor sa fie suplimentat cu cetateni romani cu domiciliul in strainatate.
– Solicitam organelor abilitate sa adopte masurile necesare pentru ca toti cetatenii romani din strainatate sa poata vota. La alegerile din 2000 si 2004 numai un numar foarte mic a reusit sa-si exercite dreptul de vot datorita numarului insuficient de centre de vot. In acest sens, solicitam adoptarea votului electronic si a celui prin corespondenta. (…)
– Solicitam Bisericii Ortodoxe Romane sa renunte la presiunile pentru anexarea bisericilor ortodoxe romanesti care se afla sub o alta obladuire spirituala. Credinciosii ortodocsi din emigratie doresc revenirea sub autoritatea B.O.R, dar acest lucru trebuie realizat dupa ce Biserica Mama va recunoaste public colaborarea cu regimul comunist si va cere celor care au colaborat cu acesta sa paraseaca ierarhia bisericeasca. (…)
– Solicitam autoritatilor romane sa ia atitudine fata de etnocidul comis de regimul ilegal de la Tiraspol impotriva romanilor din regiunea transnistreana a Republicii Moldova, precum si sa actioneze, in conformitate cu art. 7 din Constitutia Romaniei, pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice a populatiei majoritare romanesti din Republica Moldova, pentru a nu admite deznationalizarea acesteia si crearea unui pretins popor moldovenesc distinct de poporul roman.
Aceasta Rezolutie a fost semnata de un numar impresionant de personalitati ale exilului romanesc din SUA, Canada, Australia, Franta, Cehia, Germania, Suedia, Norvegia, Italia, Spania, Elvetia, Bulgaria si Republica Moldova.
