Practic, orasul Voluntari face parte din Capitala Romaniei. Nu peste mult timp va face parte si teoretic. Pana atunci, primarul Pandele si consilierii sai lasa impresia ca traiesc intr-o alta lume si habar n-au ca Romania, totusi, a progresat. Daca insa au habar e cu atat mai grav. Amintim celor care nu stiu ca actualul primar al Voluntarilor este membru PSD. Coincidenta?
Dupa Revolutia din Decembrie 1989, s-au scris nenumarate articole si carti, s-au facut filme si simpozioane despre crimele comunismului, nu doar la noi in tara ci in toate tarile ex-comuniste. Oficial, presedintele Romaniei a condamnat aceste crime si a recunoscut vinovatia statului fata de poporul roman. In acelasi timp, toti stim ca pana acum nu a platit nici un tortionar pentru crimele infaptuite, desi documentele prisosesc in aceasta privinta. Nu doar atat: multi dintre fostii activisti ai PCR si aproape toti securistii nu numai ca nu s-au ascuns in gaura de sarpe, ci s-au bagat in fata si nu s-au lasat pana ce nu au jefuit tot ce mai era de jefuit din averea tarii, sfidandu-ne astazi cu averile lor nemasurate.
Cum se stie, numele strazilor au o mare rezonanta in public, de multe ori evocand eroi, evenimente si personalitati stralucite ale neamului, cu intentia de a le fi pastrata memoria cat mai multa vreme sau pentru totdeauna. Acum, se stie ca sunt eroi si "eroi". "Eroi" si "personalitati de frunte" au fost, in timpul terorii conduse de Gheorghe Gheorghiu-Dej urmatorii: Karl Marx, Fr. Engels, I. V. Stalin (o vreme), V. I. Lenin, Rosa Luxemburg, Karl Libknecht, Vasile Roaita, Olga Bancic, Donca Simo, Filimon Sarbu, I. C. Frimu, Constantin David, Leonte Filipescu, Ilie Pintilie, Petru Groza, Pavel Tcacenko, C. Dobrogeanu-Gherea, Ion Paun-Pincio, Theodor Neculuta si altii. Nenumarate uzine si intreprinderi, gospodarii agricole colective, intreprinderi agricole de stat, gradinite, bulevarde si strazi au primit numele celor glorificati de puterea comunista. Cei mai bagati in seama dintre ei au fost "nasi" de orase, harta tarii imbogatindu-se cu nume ca Orasul Stalin, Vasile Roaita, Dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej etc. Evenimentele legate de comunism erau si ele inscriptionate pe firmele uzinelor si intreprinderilor, localitatilor si strazilor: 6 martie, 1 mai, 23 august, 7 noiembrie, 30 decembrie s.a. Culmea e ca exista si astazi o comuna cu denumirea de 23 august!
Cei mai multi tineri din ziua de astazi nu au auzit niciodata de numele si evenimentele de mai sus. Insa varstnicii, ce locuiesc sau trec prin Voluntari, pot spune ca nu a fost nici o Revolutie in Decembrie 1989, ca Romania nu e membra a NATO si nu apartine Uniunii Europene, de vreme ce acest oras are strazi cu numele de Roza Luxemburg, Donca Simo, Vasile Roaita, Constantin David, Leonte Filipescu, Ion Sion si Pavel Tcacenko.
Rosa Luxemburg, dupa ce a cochetat o vreme cu anarhismul, a transformat, impreuna cu Karl Liebnecht, la 30 decembrie 1918, "Liga Spartacus" in Partidul Comunist German.
In cel mai ciudat manual alternativ de istorie a romanilor, cel in care figura ca "personalitate" post-decembrista Andreea Esca (!!!), se spunea doar ca Partidul Comunist din Romania (P.C.R.) a fost scos in afara legii, fara a se mentiona motivele pentru care s-a luat aceasta hotarare: tradarea de tara, faptul ca militantii comunisti luptau pentru dezmembrarea Romaniei Mari, pentru ocuparea teritoriilor romanesti de catre alte tari vecine, in special de catre U.R.S.S. Printre acesti revizionisti inversunati se numara si odiosul Pavel Tcacenko, al carui nume il poarta astazi o strada din orasul Voluntari! Pavel Tcacenko si smil Bubnovski au fost printre primii agenti bolsevici, originari din Basarabia, trimisi cu misiuni in dreapta Nistrului, in noiembrie 1919. Ei aveau misiunea de a organiza activitatea subversiva ilegala a celor ce scapasera de arestari, sa coopteze noi aderenti si sa creeze un nucleu comunist la Chisinau, urmand ca el sa se transforme intr-un centru pentru alte asa-zise comitete revolutionare. Conform instructiunilor Centrului de la Odesa, ei trebuiau sa impuna celor din Basarabia noi metode de activitate, inclusiv iesirea din izolare si integrarea miscarii ilegale in miscarea comunista din Romania. Agentii ce actionau la Chisinau, pana in octombrie 1919 s-au aflat in subordinea directa a organelor centrale din Ucraina, sub controlul lui Christian Racovski. Pavel Tcacenko, alias I. I. Antipov, a fost ales in Biroul Politic la Congresul al III-lea al P.C.R., desfasurat la Viena in august 1924. Daca primarul Pandele tot i-a daruit o strada lui Tcacenko, care avea misiunea de a-i indeparta pe basarabeni de Patria-Mama, te poti intreba: de ce la Voluntari nu exista si strazile Joachim von Ribbentrop si Veaceslav Molotov?
Donca Simo, o banala muncitoare, "eroina" unor poezii comuniste recitate in nestire de pionierii si scolarii de pe vremuri, disparuse din carti si enciclopedii inca de pe vremea lui Ceausescu, asa ca n-am gasit amanunte din biografia ei. Constantin David a fost membru al Comitetului P.C.R. Bucuresti intre anii 1937 si 1940. Leonte Filipescu a fost un militant comunist din Romania, dupa ce fusese unul dintre conducatorii aripii de stanga ai Partidului Socialist. A facut parte din conducerea grupurilor comuniste, contribuind la pregatirea Congresului de constituire a P.C.R. Cam aceleasi "merite" le-a avut si Ion Sion, ce nu trebuie confundat cu Ioan Sion, singurul comandant roman de divizie care a murit in cel de-al doilea razboi mondial.
Vasile Roaita, al carui nume l-a purtat o vreme o statiune de pe tarmul Marii Negre, a fost un muncitor ceferist roman, care a murit impuscat in timpul marii greve de la Atelierele C.F.R. Grivita din februarie 1933. In timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a spus ca el ar fi fost impuscat in timp ce tragea sirena fabricii pentru a chema muncitorii la greva; de aici a ramas si sintagma "sirena lui Vasile Roaita". Desigur, omul a fost nevinovat, dar cati adevarati eroi romani nu ar fi fost mai indreptatiti sa fie pomeniti la Voluntari? Tovarasul Pandele insa a preferat alte denumiri de strazi, cum ar fi Geamandurii si Joagarului! Ce ar mai fi de spus?
