Am intalnit la Petronius (scriitor latin,? – 66 d.H.) aceasta cugetare: "Quid faciant leges, ubi sola pecunia regant?" – "Ce pot face legile unde domneste numai banul?" M-am mirat ca si in antichitate, si mai ales la romani, ale caror legi sunt si azi obiect de studiu sub numele "Dreptul roman", erau valabile cuvintele lui Petronius. A fost o cetate, un stat in care banul sa nu domneasca deasupra legilor, sa nu fie stapanul, tiranul societatii? Da, a existat: Sparta din vremea lui Licurg (sec. X-lX i.H.)!
Licurg a fost un legiuitor semilegendar, socotit de spartani erou si zeu. Legile sale erau deosebit de aspre (de unde a ramas expresia "legi spartane", despre care am scris in urma cu cativa ani). Cum puterea banilor domnea si la spartani, Licurg a dat o lege dura si, as zice eu, dreapta: a retras din circulatie orice moneda de aur sau argint si a scos o moneda de fier, cu valoare infima, incat orice suma importanta devenea foarte greu de transportat (imi imaginez cum era tinuta aceasta moneda in buzunar!).Ba mai mult, Licurg a hotarat ca aceste monede sa fie supuse unei caliri care le facea improprii oricarei intrebuintari, incat nimeni nu mai era ispitit sa fure bani, sa stranga o astfel de agoniseala, care ar fi putut ajunge la o greutate de tone. (Din Fr. Schiller "Conducator de popoare")
Ce ziceti, era buna aceasta lege a lui Licurg? Daca luam in seama cuvintele lui Petronius, daca ne gandim la imbogatitii nesatui cu "aoreola politica", la privatizarile hotesti, la afacerile necinstite etc… – ce ziceti? Ar fi buna aceasta lege spartana a lui Licurg in Romania de azi?