România nu este interesată de integritate şi de apropiatul raport de monitorizare pe justiţie. Acesta este mesajul pe care îl pot percepe oficialii europeni, în opinia ministrului Justiţiei, după deciziile de la Senat.
„Comisia Europeană a acceptat România şi Bulgaria printre statele membre pe baza Mecanismului (de Cooperare şi Verificare – n.r.), iar Comisia la rândul ei acum este pusă sub o presiune enormă de către parlamentele statelor membre, în care sunt fracţiuni parlamentare care spun «Ce caută România în UE? Nu vedeţi că nu fac nimic? Nu vedeţi că discutăm cu oameni care ne-au întors spatele şi ne spun nu vă băgaţi în treburile noastre?»”, a avertizat ieri ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. La rândul său, ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a precizat că nu doar raportul CE va fi influenţat „enorm” de noua formă a Legii ANI, ci şi intrarea României în spaţiul Schengen. Avertismentele au fost lansate în Senatul României, Camera unde s-a discutat, în ultimul stadiu, cererea de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu. Senatorii nu s-au lăsat impresionaţi nici de modificările acceptate de colegii deputaţi, nici de argumentele miniştrilor şi reprezentanţilor ANI, astfel că Agenţia a primit ieri lovitura finală: va avea mult mai puţine atribuţii, iar demnitarii îşi vor ţine liniştiţi la secret averile şi interesele.
Averile nejustificate nu vor putea fi confiscate
În loc să voteze articol cu articol, senatorii au preferat să voteze în plen raportul Comisiilor juridică şi pentru drepturile omului asupra întregii legi. Un eventual vot pe articole ar fi arătat deschis cine vrea o Agenţie puternică şi cine nu. Dar raportul Comisiilor menţinea decizia eliminării comisiilor de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, votată aproape în unanimitate. Dacă senatorii ar fi acceptat însă modificarea operată de deputaţi, la aceste comisii formate din doi judecători şi un procuror ar fi ajuns rapoartele de analiză întocmite de inspectorii de integritate, iar cei trei magistraţi puteau decide dacă trimit sau nu în instanţă cauza respectivă. În acest fel, instanţa avea ocazia să se pronunţe dacă se impune sau nu confiscarea părţii de avere nejustificate. Dar acum ANI se va adresa doar ANAF (dacă există, de pildă, suspiciunea de evaziune fiscală) şi Parchetului (pentru fals în declaraţii).
Apoi, publicul nu va mai afla prea multe informaţii despre averile şi interesele demnitarilor. Senatorii nu au fost de acord cu deputaţii şi au menţinut diferenţierea în declaraţii confidenţiale şi declaraţii publice (acestea din urmă conţinând mai puţine date). Aceasta, în condiţiile în care la Cameră se decisese să existe un singur set de declaraţii, iar cele publice să se deosebească de cele confidenţiale doar prin faptul că nu se vedeau adresa, semnătura şi codul numeric personal al demnitarului. Nu în ultimul rând, verificarea averilor şi intereselor se va face într-un termen de un an de la încetarea mandatului sau a funcţiei faţă de trei ani, cât a cerut ministrul Justiţiei şi preşedintele.
UDMR vorbeşte de arestarea conducerii ANI
Votul de ieri din Senat a fost acompaniat de un cor de critici la adresa ANI şi a conducerii ei. Cel mai vehement a fost senatorul UDMR Gyorgy Frunda, care a declarat de neacceptatprezenţa la dezbaterile din comisii a reprezentanţilor ambasadelor Elveţiei, Marii Britanii şi Olandei. „Un Senat suveran al unui stat UE nu poate să accepte o presiune politică, o presiune psihică la nivelul adoptării deciziilor. Eu nu-mi amintesc ca vreodată un ambasador român să fi cerut în Olanda, SUA, Germania o anumită decizie a parlamentelor respective într-o cauză anume pe care o dezbăteau”, a declarat Frunda. Şi referitor la plecarea preşedintelui şi secretarului general al ANI, Cătălin Macovei şi Horia Georgescu, de la dezbaterile din comisii, senatorul UDMR a fost foarte dur: „Cei doi reprezentanţi ai Agenţiei s-au ridicat, au dat cu dosarele de masă, au ieşit trântind uşa. Dacă făceai treaba aceasta în Congresul american, erai arestat până la poartă. În Bundestag, în viaţa ta nu mai primeai nici o funcţie publică, iar dacă noi în România vom sta cu mâinile încrucişate şi vom asista la disoluţia autorităţii la lipsa respectului faţă de decizia poporului, atunci, doamnelor şi domnilor, ne merităm soarta”.
