Legea Agenţiei Naţionale de Integritate scapă deocamdată de mutilare, după ce un proiect de modificare a textului, la care UDMR a adus amendamente ce restrângeau prerogativele ANI, a fost retras. La Senat a ajuns însă un alt proiect, la care ar putea fi aduse aceleaşi amendamente.
Cu o zi înainte ca propunerea deputatului UNPR Tudor Ciuhodaru de modificare a Legii ANI să fie dezbătută în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, parlamentarul a decis să retragă textul. Amendamentele aduse ulterior propunerii sale ar fi transformat actul normativ „într-un joc cu pisoiaşi”, şi-a justificat el demersul.
Pe vremea când era încă membru al Partidului Conservator, Ciuhodaru a propus ca demnitarii să-şi facă publice şi CV-urile, iar ANI să colecteze şi declaraţiile de studii, pe lângă cele de avere şi de interese. Deputatul UDMR Arpad a profitat de această propunere de modificare a Legii ANI pentru a aduce propriile amendamente: Agenţia nu ar mai fi putut cere informaţii despre veniturile sau participaţiile demnitarilor la firme, demnitarii găsiţi în incompatibilitate nu ar mai fi avut interdicţie de a ocupa funcţii publice în următorii trei ani, candidaţii la funcţii publice nu mai erau obligaţi să-şi depună declaraţiile de avere şi de interese. În plus, ANI nu ar mai fi trebuit să afişeze online aceste declaraţii (în prezent, peste 2,5 milioane de documente pot fi accesate pe site-ul Agenţiei).
Marton şi-a justificat amendamentele prin faptul că a propus scoaterea din lege a articolelor declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, dar secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a spus că propunerile deputatului „echivalează cu desfiinţarea ANI”.
Cum s-ar mai putea modifica legea
Georgescu spune că decizia lui Ciuhodaru de a-şi retrage proiectul e „binevenită” pentru că amendamentele „nu erau nici în interesul legii, nici al României”. Totuşi, a avertizat el, „rămân riscuri cu privire la cadrul legislativ al ANI” din cauza unor alte proiecte de lege care vizează direct sau indirect Agenţia.
Un astfel de text legislativ a fost aprobat tacit de Camera Deputaţilor pentru că nu a fost dezbătut până pe data de 5 octombrie, când era termenul final pentru vot. Proiectul prevede ca demnitarii să nu mai declare contractele cu statul ale firmelor în care deţin participaţii sub 3%. Aprobarea tacită a fost însă pe forma iniţială a legii şi nu a ţinut cont de amendamentele adoptate de Comisia Juridică a Camerei – unul dintre acestea prevedea ca demnitarii să nu declare contractele societăţilor pe acţiuni la care, împreună cu familia, deţin sub 5% (cupoane, participaţii la SIF-uri, acţiuni cumpărate pe bursă). În forma aprobată tacit, demnitarii ar putea păstra 3% din participaţia la orice firmă, iar restul ar putea fi transferat unor terţi sau rude îndepărtate, spune Georgescu.
Disputa Frunda-Macovei
În plus, textul urmează să fie dezbătut de Senat, care este cameră decizională. Înainte de plen, va ajunge la Comisia Juridică şi la cea pentru Drepturile Omului, unde ar putea fi din nou amendat, după modelul Marton. Comisia pentru Drepturile Omului este condusă de senatorul UDMR Gyorgy Frunda, un adversar declarat al ANI. În 2010, acesta a adus o serie de amendamente care lăsau Agenţia fără prerogative, dar legea a fost salvată la Camera Deputaţilor. De altfel, Frunda a reacţionat dur la un avertisment al europarlamentarului Monica Macovei, care atrăgea recent atenţia că amendamentele UDMR la Legea ANI golesc de conţinut Agenţia şi că, din 2005, „ţintele UDMR au fost instituţiile care luptă cu corupţia”. Potrivit lui Frunda, „Monica Macovei vrea o puşcărie pentru toată România, unde doar ea şi prietenii ei să fie afară”. Senatorul a adăugat că legea de funcţionare a ANI trebuie adusă „în albia constituţională”. 
