22/09/2015
TAGURI: PREL, MARR, MASS, TU, RO, BU, GG, UP, RS
SUBIECT: CE SE AFLĂ ÎN SPATELE POLITICII LA MAREA NEAGRĂ A TURCIEI?
REF: A. BUCUREŞTI 1778 B. BUCUREŞTI 1991
C. ANKARA 2060 D. ANKARA 3581
Clasificat de: Consilierul pentru Afaceri politico-militare Timothy A. Bett pentru motivele 1.4 (b) şi (d)
1. (C) Sumar: Turcia face o distincţie clară între securitatea la Marea Neagră şi provocările mai generale legate de securitatea în regiunea extinsă (cum ar fi conflictele îngheţate). Observăm mândria turcă legată de teritoriu ca fiind motorul principal al abordării lor, cu toate că şi o dorinţă reală de a atrage Rusia într-o cooperare cu instituţiile de securitate occidentale ar putea fi în joc. Aceasta ar putea fi o distincţie falsă, dar va arăta cât de deschisă este Turcia spre iniţiativa României „Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat”. Reacţia iniţială a Turciei la propunerea României a fost bună. Sfârşitul sumarului.
2. (C) Notăm cu interes relatările recente de la ambasada Bucureştului despre preocupările Guvernului României în legătură cu faptul că Turcia şi Rusia vor să aibă o politică a „mării închise” referitoare la regiunea Mării Negre (ref b, printre altele). Turcia a făcut o distincţie clară între preocupările de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre (conflicte îngheţate, de exemplu) şi securitatea maritimă propriu-zisă în Marea Neagră. Oficialii turci ne-au spus că, din partea lor, NATO, UE sau alte părţi interesate de cooperare, asistenţă şi alte contribuţii sunt binevenite, dar preferă pentru moment să limiteze securitatea maritimă în primul rând la statele riverane.
3. (C) Când turcii explică această distincţie, citează tot timpul sensibilităţile ruseşti ca principala lor preocupare. Oficialii Ministerului de Externe ne-au spus că implicarea NATO în Marea Neagră este „sfârşitul jocului” pentru turci, dar au cerut să avem o abordare treptată şi să le permitem turcilor să aducă şi Moscova aici (ref c). Ei cred că în cazul în care NATO (inclusiv Statele Unite) ar juca un rol activ în securitatea maritimă acum, i-ar speria pe ruşi şi ar determina Moscova să se retragă din cooperarea pe care a acceptat-o până acum sub BLACKSEAFOR. (Oricum, Convenţia de la Montreux deja exclude o prezenţă semnificativă a NATO în afara litoralului celor trei state NATO, dintre care numai unul – Turcia – are o marină aptă). Oficialii explică faptul că multilateralizarea operaţiunii Black Sea Harmony (o operaţiune maritimă de interzicere similară cu OAE, prin care Turcia furnizează datele către NATO) sub conducerea BLACKSEAFOR este modul Turciei de a integra Rusia în instituţiile de securitate occidentale. Contraamiralul Cem Gurdeniz i-a spus ofiţerului pe probleme politico-militare, pe 21 septembrie, că Black Sea Harmony va avea „o afiliere NATO”. Totuşi, oficialii turci s-au declarat exasperaţi de ceea ce ei consideră ca fiind eforturile României de a submina eforturile Turciei să transforme BLACKSEAFOR într-o organizaţie mai eficientă precum şi insistenţa Bucureştiului de a pune acum eticheta NATO pe securitatea maritimă a Mării Negre.
4. (C) Diferenţierea netă pe care o fac turcii între securitatea maritimă şi cea a securităţii extinse a regiunii este cumva ciudată. Deşi ţinem cont de analiza ambasadei Moscovei, ruşii par să fie la fel de reticenţi în a se angaja în mod semnificativ cu NATO, UE sau alte instituţii „din afară” în solţionarea conflictelor îngheţate şi altor ameninţări la securitatea regională, precum sunt reticenţi şi în ceea ce priveşte participarea împreună cu aceste grupuri în securitatea maritimă. Una din explicaţii poate fi faptul că turcii vor să creeze o sferă de securitate (maritimă) specifică în care să aibă unele măsuri de control (în calitate de fondatori BLACKSEAFOR şi prin restricţiile de la Montreux privind traficul navelor care aparţin ţărilor neriverane în Marea Neagră) pentru a pune în practică o operaţiune de tip OAE şi să-i aducă treptat pe ruşi într-o cooperare intensificată cu NATO.
5. (C) O altă explicaţie posibilă este mândria legată de teritoriu. Oficialii şi ofiţerii militari turci ne-au spus, în repetate rânduri, că timp de 50 de ani de Război Rece, Turcia a acţionat ca un stat tampon care a împiedicat dominaţia sovietică în Marea Neagră. Mulţi oficiali turci par să perceapă Marea Neagră ca un lac turcesc şi ei vor să fie principala naţiune care să asigure securitatea maritimă. Deşi nu vor în mod deosebit să împartă acest lucru cu Statele Unite, UE sau cu Alianţa, sunt conştienţi de faptul că Statele Unite sunt gata să se implice şi că, cel mai probabil, nu vor fi capabili să asigure că securitatea maritimă va rămâne pe termen nedefinit ca un proiect care priveşte „numai riveranii”. Turcii nu au acceaşi atitudine în ceea ce priveşte provocările legate de securitatea regiunii extinse; ei recunosc că nici Turcia, nici o altă ţară riverană nu pot rezolva provocările economice şi politice cu care se confruntă regiunea.
6. (C) Unii vor spune că o relaţie mai caldă între Rusia şi Turcia ar putea fi motivaţia pentru politica lentă pe care o are Guvernul Turciei în ceea ce priveşte implicare NATO în securitatea maritimă. Există o logică în această explicaţie, dar nu vedem politica Turciei să se prosterneze în faţa Moscovei. Cu câteva vizite reciproce între Erdogan şi Putin, precum şi o relaţie comercială în plin avânt (inclusiv trei milioane de turişti ruşi pe an care vizitează Turcia şi încrederea Turciei în Rusia în ceea ce priveşte produsele petroliere), nu există nici o îndoială că relaţia este în creştere. În plus, câţiva consilieri de politică externă apropiaţi de Erdogan şi de Gul promovează conceptul de „profunzine strategică”, argumentând că Turcia are nevoie să-şi depăşească orientarea de politică externă tradiţională şi caută legături mai strânse cu nordul şi estul său.
7. (C) Înţelegem că românii propun să organizeze „Forumul Mării Negre pentru Dialog şi parteneriat” şi caută susţinerea Statelor Unite pentru a-i convinge pe turci şi pe ruşi să accepte invitaţia (ref a). Şeful Departamentului pentru Afaceri Politice ale NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Atilla Gunay, i-a spus ofiţerului pe probeleme politico-militare pe 3 octombrie că Turcia este de acord cu propunerea României, dar încă studiază ideea. Turcii şi românii sunt evident deranjaţi unii de alţii pe chestiunea Mării Negre. Oricare ar fi rezultatul la propunerea României, sperăm să nu vor exista disensiuni mai mari între aceşti doi aliaţi ai NATO.
MCELDOWNEY
