Decizia presedintelui Basescu de a convoca un referendum pe tema schimbarii sistemului electoral autohton prin introducerea votului uninominal a fost intrucatva anticipata de Partidul Democrat, care, la inceputul acestui an, ii cerea premierului Tariceanu sa-si asume raspunderea in Parlament in vederea trecerii la scrutinul uninominal. Nici premierul, nici liberalii nu au dat un raspuns transant acestei cereri, amintind in schimb ca PD a refuzat ideea introducerii scrutinului uninominal sub pretextul ca Romania nu ar fi inca pregatita pentru o astfel de perspectiva. Cu exceptia UDMR si PRM, partidele parlamentare sustin declarativ sistemul uninominal, dar atunci cand au avut ocazia sa schimbe lucrurile au preferat sa le lase cum sunt, fiindca le convine votul pe liste care ii fereste de raspundere in fata electoratului. Acum insa, fortate de contraatacul presedintelui, partidele ar putea sa se grabeasca si sa voteze in regim de urgenta o noua lege electorala, in asa fel incat sa blocheze initiativa sefului statului. Dar, potrivit expertilor in drept constitutional, oricum referendumul este consultativ si deci nu are efecte obligatorii asupra Parlamentului. Singurul efect al deciziei sefului statului este, pentru moment, modificarea agendei politice si mobilizarea parlamentarilor pentru votul uninominal.
Toti il sustin, nimeni nu-l voteaza
çn primavara lui 2004, la presiunea societatii civile a fost repusa pe tapet chestiunea votului uninominal. Declarativ, toate formatiunile politice, cu exceptia UDMR si PRM, sustineau, intr-o forma sau alta, modificarea Legii electorale. S-a format o comisie mixta, dar PSD si Alianta D.A. nu au ajuns la nicio intelegere. La vremea respectiva, PSD pleda pentru vot uninominal majoritar, pe principiul castigatorul ia totul, ceea ce in mod evident l-ar fi avantajat. Potrivit unui raport SAR, prin acest sistem, cu doar 42%, PSD ar fi obtinut 62% din voturile din Senat.
PNL si PD erau favorabile unui vot uninominal mixt, ceea ce presupunea alegerea a jumatate din parlamentari prin vot pe liste deschise si a celeilalte jumatati prin vot majoritar sau in doua tururi. Sistemul avantajeaza partidele mici si mijlocii.
çn final, ambele formatiuni au renuntat sub diferite motivatii, scotand in evidenta riscurile votului uninominal, care implicit insemna si redesenarea hartii electorale.
Guvernarea Tariceanu, boala lunga
Convocate in 2005 la consultari de presedintele Traian Basescu, partidele politice au repetat istoria din urma cu un an. Oficial declarau ca doresc votul uninominal, practic au ingropat problema intr-un teanc de proiecte legislative peste care s-a asternut praful. PNL, PD, PSD si PC au depus la Parlament proiecte privind modificarea legislatiei electorale, iar in sesiunea din toamna s-a format o comisie speciala, care a stralucit prin inactivitate.
PD si PSD au propus pentru ambele Camere ale Parlamentului vot uninominal pentru toate mandatele, nepronuntandu-se clar ce tip de sistem sustin: majoritar, in doua tururi sau mixt.
PNL a sustinut ocuparea a 50% din mandate prin vot uninominal si 50% vot pe lista, deci sistemul mixt, uniominal cu compensare.
PC, care a initiat chiar si un proiect de lege si a inceput strangerea de semnaturi, doreste ca la Senat sa fie vot uninominal mixt, iar la Camera vot uninominal pentru un numar de deputati egal cu cel al senatorilor, restul fiind vot pe lista.
PRM si UDMR s-au pronuntat, ca si in mandatul trecut, impotriva renuntarii la actualul sistem de vot.
Razgandeala sub presiune
Dupa anuntul facut de presedinte, partidele au intrat in priza si au declarat ca doresc reactivarea comisiei. çn acelasi timp, par sa-si revizuiasca si optiunile pentru sistemul de vot, PSD avansand acum formula votului uninominal combinat cu cel pe liste, PD optand pentru sistemul votului preferential pe lista, iar PNL pentru cel mixt. Este de asteptat ca dezbaterile sa fie aprinse, ca se vor face referiri la sistemele folosite in alte tari, in subtext fiecare urmarindu-si strict interesul de partid, in functie, evident, de sondaje.
Ce castigam, ce pierdem
AVANTAJE
– Este simplu – deci mai expeditiv, mai usor de administrat si mai ieftin;
– Este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;
– E bun pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul;
– Posibilitatea de a-l pedepsi pe reprezentantul care a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere, dar fara el (situatie caracteristica mai ales sistemului uninominal mixt, care presupune si un vot dat unei liste de partid. Se poate intampla si invers – sa fie pedepsit partidul, desi unii candidati ai sai raman foarte populari);
– Alegatorii dintr-un district il pot schimba relativ usor pe parlamentarul care i-a dezamagit prin incompetenta, frauda sau coruptie. Totusi, in absenta unui mecanism legal de destituire- inlocuire, deputatul cazut in dizgratie ramane uneori in functie pana la urmatorul scrutin.
– Avantajeaza partidele regionale – nu neaparat insa si pe cele ale minoritatilor etnice, daca respectiva etnie nu este covarsitor majoritara.
DEZAVANTAJE
– Incurajeaza tehnicile de "votare tactica". (De exemplu, alegatorii simt presiunea sa-l voteze pe acel candidat din doi care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, chiar daca in realitate nu le convine nici unul – pentru ca, altminteri, votul lor ar fi irosit. Paradoxal, acest sistem de vot poate face ca, in respectiva circumscriptie, adevaratul favorit sa nu iasa nici macar pe locul doi, ci pe al treilea.
– Invingatorii nu reflecta cu precizie distributia voturilor, minoritati politice substantiale fiind total nesocotite.
– Sistemul uninominal de tipul "invingatorul ia totul" duce, cu timpul, la un sistem politic cu numai doua partide, dintre care unul va forma guvernul. Un guvern monocolor favorizeaza operativitatea procesului decizional, pentru ca nu sunt necesare atatea negocieri. Pentru unii, acesta ar fi un avantaj, dar deciziile s-ar putea sa fie mai putin fundamentate sau sa contravina intereselor unui segment considerabil de populatie.
– Efectul de reducere a numarului partidelor "care conteaza", ceea de duce la guverne monocolore, face ca un asemenea executiv sa nu tina seama suficient, sau deloc, de o varietate de puncte de vedere si perspective.
– Oferta prezentata alegatorului este mai putin variata, in acest caz votantul vazandu-se nevoit uneori sa voteze un candidat cu care nu e de acord, pentru a se opune altui candidat, cu care este in si mai mare dezacord.
– Exista candidati despre care se stie dinaintea scrutinului ca au victoria asigurata. Numerosi votanti din acea circumscriptie sunt practic privati de posibilitatea de a-si face vocea auzita.
– Voturi irosite: in alegerile generale britanice de acum doi ani, 52 la suta din voturi au fost exprimate pentru candidati infranti, iar 18 la suta au fost voturi superflue (pentru invingatori, dar se putea si fara ele.) Sistemele alternative isi propun sa asigure ca aproape toate voturile au eficienta in influentarea rezultatului, prin aducerea la un minimum a numarului voturilor irosite.
– Partidele mai mici pot schimba disproportionat rezultatul scrutinului, prin crearea unei factiuni in interiorul unui capat sau al ambelor capete ale spectrului politic.
Uninominal sau proportional
Sistemul uninominal MAJORITAR
Scrutinul electoral majoritar uninominal prevede alegerea unui singur deputat intr-o circumscriptie, acesta fiind candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi. Scrutinul poate avea loc intr-un singur tur, ca in Marea Britanie, sau in doua tururi de scrutin, ca in Franta, unde modul de alegere este similar cu cel de la scrutinul pentru primar din Romania. Franta si Marea Britanie sunt singurele tari din Europa care intrebuinteaza exclusiv sistemul uninominal majoritar, alaturi de cele doua tari, doar in Albania parlamentul se alege in mod preponderent astfel: 100 din cei 140 de alesi sunt alesi prin scrutin majoritar uninominal.
Sistemul uninominal cu compensare (mixt) este cel mai folosit si presupune alegerea a 50 la suta dintre parlamentari prin vot pe liste deschise si a celeilalte jumatati prin vot uninominal majoritar. Principalul scop al acestui sistem este de a permite reprezentarea minoritatilor si a partidelor mici.
Sistem proportional pe liste
Votul proportional pe liste inchise. çn vigoare in Romania, acesta stipuleaza ca partidele alcatuiesc fiecare liste de candidati, iar in functie de numarul de voturi obtinut de partidul respectiv candidatii intra in Parlament in ordinea de pe liste.
Votul proportional pe liste deschise se foloseste foarte rar: partidele propun o lista de candidati aranjati alfabetic, iar votantii aleg nu doar partidul, ci decid si ordinea in care candidatii vor fi promovati in Parlament.
Decizia Parlamentului e pur consultativa
Presedintele Basescu a trimis ieri-dimineata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu, o scrisoare prin care anunta ca solicita consultarea Parlamentului pentru organizarea in a doua parte a lunii martie a referendumului national consultativ pentru introducerea votului uninominal la Parlament, incepand cu urmatoarele alegeri. Dupa depunerea acestei solicitari pasul urmator este, potrivit lui Stefan Deaconu, consilierul prezidential la departamentul constitutional-legislativ, acela prin care Parlamentul isi va exprima punctul de vedere printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. çnsa, desi liberalii si pesedistii fac calcule pentru amanarea adoptarii acestei hotarari, Basescu nu se va impiedica de avizul Legislativului, ci va merge mai departe cu desfasurarea procesului: "Este pur consultativa hotararea Parlamentului pentru seful statului. çnsa obligatia presedintelui este de a se consulta cu Parlamentul". Presedintele Basescu va stabili prin decret prezidential atat intrebarea prin care se va testa vointa populatiei, cat si data organizarii referendumului. çntrebarea va fi simpla: "Sunteti de acord cu introducerea votului uninominal?" Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin "da" sau "nu" asupra temei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor exprimate. (Iulia Vaida)
Efectele referendumului
Ioan Stanomir, profesor universitar Facultatea de Stiinte Politice Universitatea Bucuresti: "Principalul efect al acestui referendum consultativ este unul politic. Parlamentul nu poate fi obligat sa ia in dezbatere un proiect de lege care sa modifice sistemul electoral. Daca Parlamentul refuza sa discute, se va produce insa o fractura intre interesul electoratului si interesul alesilor. Doar Parlamentul legifereaza. Referendumul constituie insa o modalitate de a schimba agenda politica."
Corneliu Liviu Popescu, profesor universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti: "Textul Constitutiei spune foarte clar: referendumul este consultativ. Ceea ce inseamna ca referendumul nu decide nimic. Singurul care legifereaza in aceasta tara este Parlamentul. Teoretic, nimic nu obliga Parlamentul sa se plieze pe solutia rezultata din referendum." (Andreea Nicolae)
