In zona poligonului nu exista o piata imobiliara propriu-zisa. Terenul accidentat, lipsa utilitatilor si saracia lucie in care se zbate populatia din satele inveci-nate orasului Babadag au facut ca tranzactiile cu terenuri sa fie reduse la minimum. De altfel nici nu prea ai ce sa faci cu cateva hectare de pamant pozitionate pe coasta dealului, la care nu poti sa ajungi decat pe jos, unde nu exista energie electrica si apa. Cresterea animalelor si viticultura sunt ocupatiile principale ale satenilor. Speranta a renascut, insa, in satele tulcene. Locuitorii celor cateva localitati inve-cinate cu poligonul si orasul Babadag au acum sansa sa-si creasca nivelul de trai.
Avantaje strategice
Americanii nu au ales intamplator zona Babadag si comuna constanteana Mihail Kogalniceanu pentru desfasurarea de trupe. La Constanta va functiona baza militara, iar in lagunele Deltei se vor antrena militarii. Distanta dintre cele doua locatii nu este mai mare de 60 de kilometri. Al doilea ca intindere din tara, poligonul Babadag este unic in Romania in privinta facilitatilor. Lung de 15 kilometri si lat de opt, are iesire la mare. Aici se pot antrena absolut toate fortele militare: infanterie, blindate, aviatie si marina. Avand forma unui dreptunghi si una din laturi invecinata direct cu apa, se pot executa chiar si trageri cu rachete in conditii de siguranta. Singurul punct slab al poligonului ar fi invecinarea cu cateva sate tulcene, lucru care nu corespunde pretentiilor yankeilor in materie de securitate. Ori de cate ori armata romana desfasoara o aplicatie la Babadag, perimetrul este atent monitorizat pentru ca nu cumva pescarii sau crescatorii de animale sa ajunga in raza de lovire. Tocmai de aceea este luata in calcul stramutarea localnicilor, pentru ca riscul producerii vreunui accident sa fie cat mai redus.
Localnicii sunt incantati de perspectiva unui loc de munca in tabara americana. Cresterea animalelor, apicultura si viticultura sunt principalele ocupatii ale oamenilor din zonele invecinate poligonului. Contrar opiniei edilului orasului, care s-a aratat destul de rezervat in privinta cresterii nivelului de trai ca urmare a instalarii bazei permanente, oamenii simpli asteapta cu sufletul la gura sosirea primului contingent. "Traim de pe o zi pe alta. Daca ne-om gasi de munca la americani, poate punem si noi un ban deoparte. Am auzit ca platesc bine", a declarat Ionel Vasilache, unul dintre vacarii din zona. Omul a lucrat inainte ca mecanic la fosta intreprindere agricola de stat, dar o data cu desfiintarea acesteia s-a lasat de meserie si s-a apucat sa creasca animale pentru ca nu are alta sursa de venit. Un loc de munca in tabara yankeilor l-ar face sa renunte la ocupatia actuala, chiar daca va fi pe o perioada determinata.
"Provincia" US Army
In perioada cand nu se fac trageri, poligonul este nepazit. Doar cladirile administrative din zona centrala beneficiaza de supraveghere militara. In rest, dealurile sunt libere si folosite de crescatorii de animale pentru pascutul turmelor. Instalarea americanilor schimba total lucrurile. Yancheii au investit sume mari in foraje, in anii trecuti, in incercarea de a gasi o sursa de apa curenta. Cu cateva zeci de mii de dolari, cazarma poligonului va fi racordata la panza freatica subterana. Odata asigurate conditiile minime de confort, urmeaza securizarea teritoriului. Cel mai probabil aici va fi introdusa paza permanenta, lucru care presupune interzicerea accesului populatiei. Se vehiculeaza deja ipoteza, materializata de altfel in majoritatea locurilor unde s-au construit baze militare americane, a largirii poligonului prin cumpararea de teren. Acest aspect, plus crearea de noi locuri de munca, ii face pe tulcenii din satele invecinate sa spere intr-o relansare a zonei. Precedentele desfasurari de forte ale americanilor la Constanta au demonstrat ca yankeii nu se uita la bani.
In majoritatea cazurilor, investitiile au depasit cateva milioane de dolari. Sa castigi 30 de dolari pe zi, in conditiile in care majoritatea populatiei nu are un venit mai mare de trei-patru milioane de lei vechi pe luna, este intr-adevar un mare avantaj.
Apa calda, un lux
Ioan Dardac, primarul orasului Babadag, a precizat ca, desi are acelasi nume ca orasul, poligonul nu se afla in administrarea localitatii. Prin urmare, avantajele de care va beneficia comunitatea locala se vor rezuma la exploatarea infrastructurii. Incepand cu 1990 a fost sistata furnizarea agentului termic si a apei calde. Populatia se incalzeste cu ce poate. "Proiectele de realibitarea a drumurilor si a celorlalte servicii publice finantate de americani vor creste nivelul de trai. In ceea ce priveste oportunita-tile unor noi locuri de munca, relansarea se va produce doar daca US Army va instala o baza permanenta", apreciaza Ioan Dardac. Viitoarea baza va oferi de munca la cateva zeci de oameni. si, cum orasul are 10.200 de locuitori, procentul este extrem de mic. Ioan Dardac, primar Babadag
La limita subzistentei
Industria este slab reprezentata de cateva fabrici de mobila, iar comertul nu straluceste din cauza veniturilor reduse ale oamenilor. 179 de familii beneficiaza de ajutorul social oferit de stat. Din 11.400 de hectare aflate in administrarea orasului, doar 602 sunt in categoria intravilan. Mai exista 50.000 hectare de padure, din care 4.600 hectare sunt in raza administrativa a orasului. Pretul mediu al unui hectar nu depaseste de obicei 15 milioane lei vechi.
