Sorin Ovidiu Vîntu şi ceilalţi nouă inculpaţi în cazul devalizării Petromservice vor părăsi arestul luni seară, după ce actele de la instanţa de executare vor fi transmise locului de deţinere, respectiv arestul Direcţiei Cercetări Penale, relatează Mediafax.
Judecătorii Veronica Găină, Daniela Panioglu – candidate pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – şi Vasile Băjan, de la Curtea de Apel Bucureşti, au decis, luni, înlocuirea măsurii arestării preventive în cazul celor zece cu cea de a nu părăsi ţara pe perioada cercetărilor Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului instanţei supreme.
Decizia judecătorilor este definitivă, astfel că inculpaţii arestaţi în cazul Petromservice vor fi puşi în libertate în cursul serii de luni.
Anterior, în 8 noiembrie, un judecător al Tribunalului Bucureşti reţinuse – în decizia prin care îi arestase pe cei zece – că banii de la Petromservice au fost transferaţi prin operaţiuni de tip carusel, sumele fiind reciclate de mai multe ori pentru a da aparenţa unor tranzacţii distincte.
Judecătorul a dispus arestarea inculpaţilor Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca (sindicalist, membru al Comitetului Economic şi Social European), Sorin Mihai, Ioan Bohâlţeanu, Gheorghe Şupeală (fostul director general al Petrom), Zizi Anagnastopol (fostul director financiar al Petrom Service), Octavian Ţurcan, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă şi Daniela Lăcrămioara Braşoveanu pe o durata de 29 de zile, fiecare, cu începere de la data de 8 noiembrie până la data de 6 decembrie 2011, inclusiv.
În motivarea deciziei sale, judecătorul arată că sumele plătite de compania Petromservice au fost transferate prin operaţiuni succesive prin conturile bancare ale mai multor companii offshore controlate de Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, iar în cele din urmă au ajuns fie în contul personal al lui Sorin Ovidiu Vîntu (4.168.000 euro), fie al unor societăţi înregistrate în Cipru şi în România pe care acesta le controla, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).
Potrivit magistratului, scopul acestor operaţiuni a fost de a ascunde originea sumelor de bani, creând aparenţa că ele au intrat în patrimoniul persoanelor juridice române sub aspectul unor finanţări realizate de acţionari, precum şi de a îngreuna identificarea beneficiarului final, pentru a evita astfel eventuala tragere la răspundere penală.
„Banii au fost transferaţi prin operaţiuni de tip carusel, în cadrul cărora aceleaşi sume au fost reciclate de mai multe ori pentru a da aparenţa unor tranzacţii distincte. În unele situaţii, aceeaşi sumă a fost transferată de cinci ori prin conturile aceloraşi societăţi în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat cinci plăţi diferite”, arată sursa citată.
Inculpaţii Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Lăcrămioara Braşoveanu, Maria Fleancu şi Gheorghe Bucur au întocmit rapoarte de evaluare cu încălcarea normelor specifice acestei activităţi, în care au atestat împrejurări nereale şi au evaluat bunuri care nu aparţineau întreprinderii evaluate, stabilind în acest mod valori de piaţă nejustificat de mari pentru acţiunile achiziţionate de SC Petromservice SA, ignorând cotaţiile la bursă ale acţiunilor, cu scopul de a justifica preţul plătit.
„Analiza coroborată a probelor administrate în cauză demonstrează că toţi inculpaţii au cunoscut valoarea reală a bunurilor achiziţionate şi au acţionat cu intenţia de a prejudicia patrimoniul părţii vătămate în interesul inculpaţilor Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan şi al companiilor controlate de aceştia”, notează judecătorul.
Controlul exercitat de aceleaşi persoane asupra tuturor societăţilor implicate în tranzacţii, raportul dintre valoarea de piaţă a acţiunilor şi preţul plătit, realizarea unor achiziţii care nu aveau nicio legătură cu obiectul de activitate al SC Petromservice SA, prin intermediari a căror singură funcţie era majorarea preţului plătit, ignorarea informaţiilor publice cu privire la valoarea reală a acţiunilor, modul atipic de încheiere a contractelor, plata în avans a unor sume importante, intervalul extrem de scurt dintre transmiterea ofertelor de către companiile offshore şi încheierea contractelor demonstrează că inculpaţii au avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei şi au acţionat cu scopul de scoate sumele de bani din patrimoniul societăţii.
Astfel, prin demersurile acestorta, s-a diminuat major patrimoniul Petromservice, iar în 25 martie 2009 societatea a intrat în insolvenţă, la mai puţin de un an de la încasarea sumei primite de la compania Petrom.
Prin falimentarea controlată a societăţii au fost prejudiciaţi indirect acţionarii minoritari ai Petromservice SA (aproximativ 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţiilor din Petrom şi 7.000 de acţionari-persoane fizice), care nu au încasat dividendele care li se cuveneau în urma vânzării serviciilor petroliere şi cărora le-a fost diminuată semnificativ valoarea acţiunilor, având în vedere situaţia actuală a societăţii.
De asemenea, au fost fraudaţi indirect creditorii societăţii, care nu îşi pot valorifica creanţele. Conform tabelului definitiv al creanţelor, compania are datorii totale de aproximativ 150 de milioane de euro, dintre care aproximativ 98 de milioane de euro către bugetul consolidat al statului.
Judecătorul Tribunalului Bucureşti mai nota în decizia sa că lăsarea în libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca le-ar permite schimbarea directorilor, a acţionarilor ori închiderea conturilor bancare ceea ce ar îngreuna obţinerea informaţiilor privind beneficiarii reali şi le-ar permite devalizarea Petromservice după demararea procedurii insolvenţei.
„În ceea ce priveste incidenţa prev. art. 148 alin. 1 lit. b C.p.p. fata de inculpaţii Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Şurcan se arată că cercetarea acestora în libertate le-ar permite acestora schimbarea directorilor şi a acţionarilor nominali ori închiderea conturilor bancare, ceea ce ar îngreuna obţinerea informaţiilor cu privire la beneficiarii reali, din probele cauzei rezultând că inculpaţii deţin numeroase companii şi conturi bancare în străinătate, iar recuperarea prejudiciului presupune identificarea activelor acestora, care poate fi îngreunată de inculpaţii aflaţi în stare de libertate, din relaţiile comunicate de autorităţile cipriote rezultă că în cursul anului 2010, după ce împotriva inculpaţilor au fost luate măsuri procesuale în alte dosare penale, acţionarii şi directorii nominali a 14 dintre companiile offshore implicate în săvârşirea faptelor au fost schimbaţi, iar sumele aflate în conturi au fost transferate, acte de natură să îngreuneze aflarea adevărului”, scrie judecătorul în motivarea deciziei de arestare.
Judecătorul mai arată, referitor la faptele comise de Sorin Ovidiu Vîntu, Gheorghe Şupeală, Octavian Ţurcan şi Zizi Anagnostopol că lăsarea acestora in libertate le-ar permite să îşi continue activitatea infracţională şi să devalizeze patrimoniul părţii vătămate chiar după demararea procedurii de insolvenţă, aceştia fiind în poziţia de a influenţa în continuare deciziile referitoare la valorificarea activelor, având în vedere că inculpaţii Gheorghe Şupeal şi Zizi Anagnostopol şi-au păstrat poziţiile deţinute în cadrul Petromservice SA, deşi au fost trimişi în judecată în alte două dosare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare din patrimoniul societăţii.
În acest sens instanţa trebuie să aibă în vedere că, potrivit planului de reorganizare, creanţele bugetare sunt planificate a fi achitate în semestrele V şi VI de efectuare a plăţilor, cu sume obţinute din valorificarea participaţiilor deţinute de Petromservice la companiile din Cirpu şi Republica Moldova. Deşi bugetul de stat este principalul creditor al societăţii, în primele patru semestre ale planului se efectuează plăţi exclusiv către alţi creditori, ceea ce permite ca activele importante să fie valorificate, iar sumele să fie direcţionate de inculpaţi către persoane apropiate acestora, deţinători de creanţe fictive sau supraevaluate, iar în semestrul V să se constate că nu pot fi acoperite creanţele bugetare întrucât valoarea de piaţă a acţiunilor emise de companiile străine este mult inferioară celei la care au fost evaluate.
„Exemplificativ s-a arătat că, în cauză există indicii că pe parcursul procedurii de insolvenţă inculpaţii au determinat calificarea unei creanţe de 30 de milioane lei în urma cedării unui brevet de invenţie privind exploatarea calcarelor brucitice drept creanţă fără de care nu se poate desfăşura activitatea societăţii, deşi aceasta nu realizează activităţi de exploatare minieră, ceea ce a avut drept consecinţă plata cu prioritate a sumei menţionate, care a ajuns ulterior în patrimoniile unor persoane şi ale unor societăţi controlate de inculpatul Vîntu în cursul lunii septembrie 2011”, mai arată judecătorul Mitu Stegaru.
Pe de altă parte, infracţiunile de delapidare în formă calificată şi de spălare de bani, prin natura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere amploarea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică.
În plus, caracterul transnaţional al operaţiunilor financiare desfăşurate de inculpaţi a făcut extrem de dificilă administrarea probatoriului în cauză, fiind necesară efectuarea a trei comisii rogatorii internaţionale, în state în care secretul bancar este protejat prin numeroase formalităţi, ceea ce a determinat trecerea unui interval semnificativ de la data săvârşirii faptelor până la momentul la care au fost obţinute date temeinice cu privire la participarea inculpaţilor. Astfel, unele dintre autorităţile judiciare au transmis răspunsul la comisia rogatorie internaţională în luna iulie 2011, iar ultimele relaţii comunicate de alte autorităţi judiciare au fost transmise la sfârşitul lunii octombrie 2011.
Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că falimentarea controlată a Petrom Service a dus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 de euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor, care, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele, datorită activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor.
Probatoriul administrat a arătat că falimentarea controlată a Petrom Service a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro, mai consemna judecătorul tribunalului.
Decizia acestuia a fost contestată la Curte de Apel Bucureşti, care a apreciat că cei trei pot fi cercetaţi în stare de libertate, impunându-le totuşi ca măsură preventivă interdicţia de a părăsi ţara.
