Procurorii români sunt pe punctul de a descâlci iţele unei reglări de conturi a mafiei din Republica Moldova, care a culminat în anul 2000 cu un triplu asasinat şi cu dispariţia probei-cheie din birourile poliţiştilor moldoveni.
După incidentul violent, majoritatea personajelor implicate în acel măcel şi-au mutat afacerile în România.
La sfârşitul săptămânii trecute, la propunerea procurorilor de la Parchetul General, judecătorii Tribunalului Bucureşti au dispus arestarea preventivă a interlopului moldovean Robert Gîrleanu.
Acuzaţia: omor calificat deosebit de grav.
Gîrleanu este un nume cunoscut pentru anchtatorii români. În noiembrie 2010, tot Tribunalul Bucureşti admitea propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi dispunea arestarea acestuia pentru implicarea într-o reţea de contrabandă cu ţigări care a produs prejudicii la bugetul de stat de peste un milion de euro.
„Au transportat cadavrele în pădure”
De data aceasta, însă, Gîrleanu este acuzat de asasinarea, alături de alţi complici, a trei afacerişti moldoveni.
Crima a fost săvârşită în decembrie 2000. Victimele, Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală, trei afacerişti moldoveni, au fost răpiţi, torturaţi şi executaţi cu pistoale automate. „Ulterior, în scopul ascunderii urmelor acestei infracţiuni Gîrleanu Robert, Banaru Serghei, Vîrtos Vitalie şi Catruc Dumitru Nicolae au transportat cadavrele cet.
Ilie Buruiană, Mihai Guzun şi Andrei Plămădeală într-o fîşie forestieră din apropierea traseului Chişinău-Hînceşti, unde le-au îngropat în prealabil incinerîndu-le”, se arată într-o ordonanţă a Parchetului General din Republica Moldova, din 2010.
Mobilul asasinatului: victimele nu împărţiseră sumele de bani rezultate din vânzarea unor maşini furate.
În România, dosarul s-a constituit ca urmare a sesizării făcute la Parchetul General de mama lui Andrei Plămădeală.
O anchetă a Organized Crime and Coruption Reporting Project (OCCRP) dezvăluia că proba-cheie din dosarul crimei în care a fost implicat Gîrleanu a dispărut efectiv din sertarele Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din Republica Moldova.
Preţul: 150.000 de euro, bani cu care, sunt indicii, că s-a înfiinţat o fabrică de ţigări.
Mai exact, anchetatorii moldoveni reuşiseră iniţial capturarea unui participant la asasinat, Dumitru Catruc, care a recunoscut crima şi a „turnat” întreaga reţea inclusiv persoana care a comandat crima – Ion Druţă, zis Pisateli, un mafiot moldovean rezident în România, la Iaşi.
La scurt timp, filmul operativ în care Catruc face mărturisirea, adică proba-cheie, a dispărut chiar din dosarul poliţiei, ceea ce le-a permis lui „Pisateli” şi Robert Gîrleanu să se plimbe nestingheriţi prin România şi Moldova.
Filmul reapare însă brusc în 2010 la dosarul incomplet, aflat pe masa procurorului Denis Rotaru, din Ialoveni. Peste Prut, procurorii moldoveni l-au trimis în judecată pe Ion Anton Druţă – „Pisateli” pentru „participaţie în calitate de organizator la omorul premeditat, în privinţa a trei persoane, în scopul ascunderii unei alte infracţiuni, profitînd de neputinţa victimei de a se apăra”.
Dosarul acestuia se află în prezent pe rolul Judecătoriei Ialoveni.
Arestat şi condamnat la Focşani pentru furturi de maşini
Robert Gîrleanu a fost arestat pentru prima oară în România de Judecătoria Focşani.
Pe 12 martie 2009 judecătorii focşăneni admiteau cererea procurorilor locali, de arestare a lui Gîrleanu şi a unui complice de-al său, Vladislav Pînzari.
Ambii sunt acuzaţi în acel dosar penal de furtul maşinii omului de afaceri focşănean Viorel Trifan, soţul directoarei de la Monitorul de Vrancea, Corina Trifan. Pe 14 iunie a.c., Judecătoria Focşani a decis condamnarea lui Pînzari la patru ani de închisoare pentru furt calificat şi a lui Robert Gîrleanu, pentru complicitate la furt şi conducerea unui autoturism pe drumurile publice, la patru ani de închisoare cu executare.
Toate părţile au contestat hotărârea, nici măcar procurorii nefiind de acord cu pedeapsa aplicată de instanţa focşăneană.
Furtul de la Focşani nu este singura operaţiune în care este implicat tandemul Gîrleanu-Pînzari. Tot în 2009, ei au fost prinşi de procurorii gălăţeni, alături de un alt complice – Gheorghe Zamoştean, după ce au furat un Mercedes Sprinter.
Zamoştean a fost prins de anchetatori şi în dosarul în care Gîrleanu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru contrabandă cu ţigări. Un alt furt „operat” de cei amintiţi a avut loc în 2006, când i-au sustras un BMW X5 patronului Hotelului Central din Neamţ, Constantin Roca.
De ce a fost eliberat un suspect de triplu asasinat
Arestat din noiembrie 2010 în dosarul contrabandei de ţigări în care prejudiciul adus statului a depăşit un milion de euro, Robert Gîrleanu a fost pus în libertate pe 5 aprilie de Curtea de Apel Bucureşti.
Motivele sunt dubioase, dacă ţinem cont de faptul că procurorii DIICOT ataşaseră la dosarul cauzei documente din care rezultau clar că Gîrleanu este căutat peste Prut pentru crimele amintite.
Astfel, magistraţii au decis că acesta a recunoscut faptele de contrabandă cu ţigări şi mai ales: „Din întregul material probator existent la dosar nu rezultă că inculpatul ar săvârşi în viitor fapte penale sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului”.
Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti este de părere că „timpul petrecut în arest i-a creat reprezentarea consecinţelor grave ale faptelor sale, precum şi celor ce ar decurge din săvârşirea de noi infracţiuni”.
„Material realizat în colaborare cu Organized Crime and Corruption Reporting Project”