Bursa de Valori Bucureşti se află într-un nou moment de răscruce. Valentin Ionescu, director general al Bursei de Valori Bucureşti, a vorbit pentru romanialibera.ro despre motivele eşecului ofertei Petrom, despre slăbiciunile investitorilor români, achiziţile de acţiuni la bursele din zonă, precum şi despre listarea cea mai aşteptată la Bucureşti.
Câţi investitori sunt în prezent la Bursa de Valori Bucureşti ?
În prezent sunt 88.000 de investitori pe piaţa de capital, potrivit datelor de la Fondul de Compensare a Investitorilor . Nu înseamnă că aceşti investitori trazacţionează în fiecare lună. Sunt investitori care au avut cel puţin o tranzacţie pe piaţa de capital. Dintre investitorii activi, sunt 5.000-6.000 de persoane fizice care fac cel puţin o tranzacţie pe lună. În ce priveşte persoanele juridice, mai puţin important este câţi sunt, contează mai mult cât de mari sunt. În general ca persoane juridice sunt prezente pe bursă fondurile mutuale din România, sunt fondurile de pensii din România, dar şi alte companii care doresc să îşi plaseze o parte dintre disponibilităţi pe piaţa de capital.
Cum a evoluat numărul de investitori la BVB în ultimii 3 ani?
A fost o creştere exponenţială până în 2007, care a fost anul de vârf din toate punctele de vedere. Atunci erau 20.000-25.000 de investitori activi lunar. A venit corecţia din 2008-2009, care a şters mult din numărul de investitori.
Cum se simte pulsul economiei la bursă?
Aici cred că trebuie să împărţim răspunsul în două, ce se întâmplă la nivel global şi ce se întâmplă în România. După cum aţi văzut, la nivel global sunt anumite tensiuni care în ultima vreme s-au acumulat, din cauza datoriilor suverane ale unor ţări. SUA a primit un rating mai mic din partea unei agenţii de rating, ceea ce a generat un val de scădere pe toate bursele din lume. Sunt câteva ţări din Europa care se confruntă cu criza datoriilor. Investitorii au văzut că măsuri concrete de redresare nu s-au luat, au fost câteva întâlniri, pachete de ajutorare a acestor ţări, din partea unor instituţii internaţionale, dar ele nu s-au concretizat. Investitorii pe burse au acumulat o tensiune, iar la primele ştiri negative au început să vândă.
Cum comentaţi demisia preşedintelui Standard &Poor’s?
Standard &Poor’s a fost agenţia care a scăzut ratingul Statelor Unite, iar din acel moment s-a declanşat acel val de vânzări. Au existat multe critici din partea preşedintelui Obama la adresa agenţiei de rating şi multe voci care spuneau că preşedintele agenţiei ar trebui să îşi dea demisia. Se pare că au fost multe presiuni, nu a mai rezistat acestor presiuni, şi în ultima instanţă şi-a dat demisia.
Ce recomandaţi investitorilor de pe bursa românească să facă în această perioadă?
Să nu reacţioneze emoţional. Este un sfat pe care l-am dat de câte ori am avut ocazia. Pentru că tot timpul bursa are creşteri şi descreşteri.Trebuie să avem un plan bine definit. În general investitorii, în România , în ciuda faptului că am trecut prin mai multe crize în ultimii 15-16 ani, de când este bursa deschisă, au aproape de fiecare dată acelaşi comportament când sunt valuri susţinute de corecţie. Adică vând în ultima parte, la cel mai mic preţ şi nu reintră la cumpărare atunci când trebuie, ci reintră la cumpărare atunci când preţurile sunt aproape de vârf. Este un comportament tipic investitorului român, din păcate maturitatea pentru ei nu a survenit în domeniul investiţional. Ca recomandare pentru ei: trebuie să fie atenţi la momentul cumpărării, la momentul exitului de pe bursă şi să discearnă ştirile negative, să se uite fundamental la companii, la ce se întâmplă la nivel economic în România. România este într-o situaţie mai bună în august 2011 faţă de octombrie 2008 post Lehman. Atunci eram la începutul unei corecţii severe a PIB-ului, acum suntem la o stabilizare a economiei cu o uşoară creştere economică.
Ce spun bilanţurile la 6 luni ale companiilor listate la BVB?
O întrebare foarte bună, mă bucur că mi-aţi adresat-o. Sunt foarte multe companii care au raportat profituri în creştere. Unele au avut creşteri de 2-3 ori, cum ar fi BVB, care este listată. Ca şi companie listată, BVB a avut un profit la 6 luni dublu faţă de cât a avut în total în 2010. Şi alte companii listate au raportat profituri care se vor materializa în dividende către acţionari.
Care sunt marile fonduri de investiţii care au venit să investească la BVB în ultimul an? Au fost mai multe road-show-uri în străinătate pentru promovarea BVB. Au avut succes?
Eu spun că da, pentru că toate companiile care au participat la aceste road-show-uri au fost solicitate de către marile fonduri de investiţii. Unele dintre ele aveau poziţii în România, altele îşi doreau să intre în România. Odată cu lansarea Fondului Proprietatea, în ianuarie, au fost fonduri noi atrase în piaţa de capital din România. Dacă oferta Petrom ar fi reuşit, am fi avut probabil alţi noi investitori pe piaţă. Sunt nume mari, care participă la investiţii globale, dovadă şi faptul că atunci când celelalte pieţe scad, şi Bursa de la Bucureşti scade, pentru că aceiaşi investitori mari sunt prezenţi şi în Bucureşti. Noi trebuie să continuăm obiectivele pe care ni le-am impus, şi anume extinderea conturilor globale, alinierea sistemului tehnic la sistemul tehnic de tranzacţionare care există în toată UE şi creşterea numărului de companii listate. Din păcate aici avem nevoie de colaborarea cât mai bună din partea instituţiilor statului pentru a aduce cât mai multe companii mari pe BVB.
De ce a eşuat oferta Petrom?
Este o intrebare care mi s-a pus de multe ori. Preţul minim pentru a putea subscrie în ofertă a fost aproape egal cu preţul din piaţă. Discountul era de numai circa 2%. Atunci investitorii, care mai au de plătit şi un comision la intermediarii cu care lucrează, au preferat să cumpere acţiuni direct de pe bursă, şi nu din ofertă. Ca să aibă succes, această ofertă ar fi trebuit structurată puţin altfel, mai exact să existe un procent important pentru investitorii de retail, dar şi discountul oferit lor, ca să aibă succes, trebuia să fie undeva la 15-20%. Pentru noi era foarte importantă oferta, pentru că atrăgea foarte multe conturi de retail, aveam o valoare de tranzacţionare mai mare, statul ar fi primit mai multe taxe din aceste tranzacţii, pe termen mediu şi lung ar fi avut numai de câştigat dacă ar fi dat acel discount. Într-adevăr, ar fi pierdut pe termen scurt ceva, dar pe termen mediu şi lung ar fi avut de câştigat.
Ce ar trebui să facă statul pentru ca următoarele oferte să nu mai eşueze?
Transelectrica şi Transgaz sunt de asemenea două companii listate şi vor fi două oferte secundare, sperăm anul acesta. Consorţiul care va fi ales ar trebui să poată garanta o parte din ofertă, să existe discount faţă de preţul de piaţă, pentru investitorii de retail (n.r. persoane fizice) un discount semnificativ de 15-20%, iar o parte importantă din ofertă, 20-30% din ofertă, să fie oferită investitorilor din retail. Până atunci sperăm să avem implementate conturile globale, pentru că pe Transelectrica şi Transgaz nu s-au implementat conturile globale, astfel încât ca toţi investitorii, mai ales cei din străinătate, să poată avea acces uşor când vor să intre în aceste două oferte care urmează.
Un alt subiect interesant pentru investitorii persoane fizice este legat de titlurile de stat. Cum poate o persoană fizică să cumpere titluri de stat?
Noi am avut câteva discuţii, am încercat să facem lobby pe lângă Banca Naţională. În anii ‘90 existau celebrele cozi la cumpărarea obligaţiunilor de stat destinate persoanelor fizice, pentru că atunci valoarea nominală era mai mică şi era accesibilă. Acum avem pe bursă titluri de stat tranzacţionate, din păcate valoarea lor nominală este destul de mare pentru un cetăţean cu un venit mediu. Ar fi de recomandat la BNR să reînnoade această politică de a oferi titluri de stat către populaţie la o valoare nominală mai mică.
Când a fost realizată ultima listare pe bursă a unei companii private?
În iunie acest an. A fost o companie care este listată în Africa de Sud şi la Londra şi a dorit să aibă o listare în România datorită faptului că mare parte din activele pe care le au sunt în România. Este vorba de Nepi, un fond de investiţii imobiliare. A trebuit să modificăm codul bursei, pentru că era un produs nou. Mai suntem în discuţii cu două companii care ar putea finaliza o potenţială listare în acest an. Nu sunt companii foarte mari, dar sunt binevenite.
Sunt puţine listări, dacă ne comparăm cu Polonia, de exemplu…
Aşa este, dar atenţie, în Polonia, peste 90% din listările pe bursă sunt datorate statului. Sunt companii de stat care fac o ofertă publică primară pe bursa poloneză şi există un program coerent, pe mai mulţi ani, foarte apreciat de marile bănci de investiţii pentru că ştiu cum să îşi facă planul de investiţii în Polonia. La noi sunt declaraţii, sunt nişte termene orientative.
Există un program de stimulare a listării companiilor la bursă?
Din punct de vedere al bursei, noi am redus toate taxele pe care le puteam reduce, ba, mai mult, la listarea unei companii există taxă zero. Am venit cu materiale noi de promovare, am făcut road-show-uri prin ţară, întâlniri individuale cu companiile. Este adevărat că pe termen scurt nu vin rezultatele, pentru că pregătirea şi aducerea unei companii la bursă necesită timp. Am avut semnale pozitive de la câteva companii, din păcate ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni pe pieţele bursiere globale nu ne-a favorizat foarte mult. Probabil că şi cei care mai aveau puţin şi luau o decizie de începere a unui proces de listare la bursă s-au gândit să mai aştepte.
Ce impact a avut asupra BVB listarea Fondului Proprietatea?
Aproape că a dublat volumul de tranzacţionare, a venit cu reguli noi de tranzacţionare, conturi globale, market maker şi vânzări în lipsă, short-selling. Aceste reguli încercăm să le extindem la toată piaţa reglementată. Momentan am reuşit să extindem conturile globale doar la acţiunile Petrom, cu prilejul ofertei secundare. Sperăm ca în curând să avem conturi globale la întreaga piaţă reglementată.
Cum comentaţi intenţia administratorului Fondului Proprietatea de listare a Fondului şi pe o altă bursă ?
Am înţeles ca în decizia de a lista Fondul Proprietatea pe o altă bursă a fost şi faptul că noi nu avem aici toate regulile de tranzacţionare internaţionale şi că implementarea lor întârzie. Bursa a fost pregătită de la începutul anului, dovada că listarea Fondului Proprietatea şi tranzacţionarea lui pe conturi globale se desfăşoară fără incidente . Conturi globale avem şi la Erste Bank, la produsele structurate şi mai nou la Petrom. Din păcate suntem obligaţi să aşteptăm decizia CNVM care doreşte să fie sigură ca toţi intermediarii sunt pregătiţi. Avem peste 60 de intermediari, în general marile bănci, care sunt şi intermediari la bursă, care s-au pregătit. Intermediarii mai mici au ceva probleme în a se alinia la aceste standarde internaţionale . Ca să concluzionez, Bursa de Valori este pregătită încă de la începutul anului să adopte aceste standarde , astfel ca să nu se mai pună problema ca o companie să fie listată în altă parte, datorită faptului că acolo există o accesibilitate mai mare a investitorilor investiţionali.
Nu ar ajuta la creşterea lichidităţii listarea FP şi pe o altă bursă ?
Este posibil ca indirect să avem o creştere de lichiditate. CES, compania cehă de electricitate, este listată la Praga şi la Varşovia, compania ungurească MOL este listată şi la Varsovia. Lichiditatea principală rămâne pe pieţele de acasă şi există o lichiditate adăugată pe piaţa de la Varşovia. Din punctul meu de vedere e posibil ca la un moment dat să vedem o creştere de lichiditate şi la Bucureşti , dar şi la Varşovia. Eu mă aştept ca lichiditatea principală să rămână aici în România.
Se vorbea despre listarea Romgaz. Ştiţi în ce stadiu se află acest proiect ?
După ultimile discuţii cu Oficiul Privatizării şi cu Ministerul Economiei se pare că ei îşi menţin calendarul pentru listarea Romgaz pentru primăvara anului viitor. Din punctul meu de vedere, listarea companiei Romgaz este mult mai importantă decât ofertele secundare ce se vor face în a doua parte a anului, pentru că este o ofertă primară şi aduce o companie foarte mare la bursă şi va aduce multe conturi de retail, dacă este bine structurată. De asemenea există un program de a se lista compania Romtelecom la bursă în aproximativ un an de zile, după cum am discutat cu ministrul telecomunicaţiilor. Trebuie pregătită fuziunea între Romtelecom şi Cosmote şi de abia după aceea compania nou rezultată se va lista şi la bursă.
Asta va fi un plus foarte mare pentru Bursa de Valori, pentru că ne lipseşte sectorul telecom. A trebuit să înfiinţăm o piaţă alternativă de tranzacţionare ATS şi să aducem acolo Deutche Telekom cu ajutorul unui furnizor de lichitate pentru furnizorii de retail din România. Dar noi ne dorim ca pe piaţa reglementată să avem Romtelecom şi alte companii mari de telecomunicaţii din România.
Pe bursa românească lipsesc companiile de IT. Există speranţa listării unei companii de acest gen?
Este un alt sector pe care l-am identificat ca fiind important şi care lipseşte pe Bursa de Valori Bucureşti. Am abordat companii de IT în ultimele luni, există o companie IT de mărime medie care a făcut demersurile de a se lista la bursă. Ne dorim să finalizăm în această toamnă această listare .
Fondul Proprietatea a convocat o Adunare Generală la Hidrolectrica şi Nuclearelectrica pentru a promova listarea companiilor. Cum comentaţi această acţiune?
Noi suntem parteneri cu Fondul Proprietatea şi cu Templeton în această acţiune pentru că ne dorim să se listeze societăţile din portofoliul Fondul Proprietatea care nu sunt încă listate. Dacă nu mă înşel, din 84 de companii, sunt listate doar 29. Unele dintre ele sunt nume foarte mari , cum ar fi companiile de care am vorbit. Noi salutăm aceste demersuri ale fondului de a lista aceste companii, cred că şi statul ar trebui să fie pozitiv în listarea acestor companii . Ele odată listate vor aduce un plus de valoare companiilor în primul rând şi statului român, nu numai Fondului Proprietatea.
Dacia şi SIDEX au fost pe bursă, dar au plecat. Mai pot fi atrase înapoi marile companii?
Într-adevăr sunt câteva nume mari care s-au delistat de la bursă. Alături de Dacia, SIDEX, au mai fost şi Terapia Cluj , Arctic Găieşti, Banca Agricolă care s-a transformat în Raiffeisen Bank. Au fost motive pentru delistările acestor companii. Dacia a fost retrasă când a fost preluată de Renault, Sidex – când a fost cumpărată de Mittal. Din punctul meu de vedere era bine să rămână listate la bursă. Gândiţi-vă că dacă Dacia ar fi fost listată acum, cu cifra de afaceri pe care o are şi cu recunoaşterea pe care o are în Europa, cu exporturile pe care le face, ar fi fost o acţiune de succes. Dacă decizia a fost luată este foarte greu să convingi aceste companii să revină , este decizia acţionarului majoritar.
Renault ar putea fi adus pe bursa românească ?
Da. Aşa cum a fost adus Daimler-Mercedes pe sistemul alternativ de tranzacţionare ATS, dacă un furnizor de lichiditate consideră ca este interes printre investitorii din România să aducă Renault . Atunci putem face demersurile, noi Bursa de Valori, cu o bancă de investiţii şi am putea tranzacţiona compania Renault pe sistemul alternativ.
Aţi putea atrage companii din Bulgaria, Serbia, Republica Moldova pe bursa autohtonă ?
Avem câteva iniţiative în acest sens. Cele mai apropiate sunt cu Bursa din Bulgaria. Au început deja procedurile de interconectare a Depozitarului de la Bucureşti cu Depozitarul de la Sofia, în vederea unei duble listări a unei companii listate la Sofia, care ar dori să se listeze şi la Bucureşti. Ne dorim să devenim un hub regional, pentru că, mă rog, companiile din ţările din zonă să poată accesa o piaţă de capital mai lichidă, cum este Bursa de la Bucureşti faţă de Bursa de la Sofia sau Belgrad.
Bursa de la Bucureşti se gândeşte la achiziţii de acţiuni ale altor burse ?
Există în bugetul din 2011 o sumă prevăzută pentru imobilizări financiare, mai exact cumpărare de acţiuni la burse regionale. Momentan suntem în discuţii , când vom finaliza, vom face public acest lucru.
Ce se mai aude despre fuziunea cu Bursa de la Sibiu ?
Au fost nişte schimbări radicale la Bursa de la Sibiu, a fost convocată AGA , a fost schimbat Consiliul de Administraţie, a fost schimbat Directorul General, a fost contestată AGA. Până se limpezesc apele şi se clarifică lucrurile noi, Bursa de Valori, am hotărât să aşteptăm.
