Preşedinţia Fed este al doilea post oficial cel mai puternic din SUA şi cu cel mai puternic rol financiar din lume, iar selectarea celui care ocupă o astfel de funcţie ar fi poate de competenţa unui conclav de bancheri centrali. Dar, alegerea sa este la discreţia preşedintelui american, care a anunţat pentru toamnă numirea celui ce va prelua funcţia lui Ben Bernanke, când acesta va părăsi conducerea Fed. În general, se alege în fruntea Băncii Centrale o personalitate pentru a face faţă presiunilor politice privind dobânzile şi inflaţia. Atât Summers, cât şi Yellen, sunt universitari străluciţi cu o vastă experienţă în serviciul public, dar asemănarea se opreşte aici. Cei doi au reputaţia de a crede că Fed nu ar trebui să acorde o importanţă excesivă stabilităţii preţurilor în raport cu şomajul. Preşedintele Fed are, printre altele rolul de a elabora politicile cele mai importante din lume şi cei doi candidaţi au aprins spiritele între democraţi şi republicani.
Larry Summers, favoritul aparent al lui Obama, este criticat pentru rolul său în criza financiară, ceea ce incită democraţii să facă o campanie pentru rivala sa, Janet Yellen. În mod clar, este în joc cel mai important post din finanţele mondiale şi cei doi au polarizat opiniile în spectrul politic. Summers pare favorit şi în pofida exercitării funcţiilor de ex-ministru de Finanţe şi ex-preşedinte al Harvard, există un puternic lobby împotriva sa în cadrul Administraţiei Obama. Şi mai are o problemă – oamenii îl detestă, şi nu numai cei de stânga. Multă vreme personaj controversat cu reputaţie de barbarie, Summers şi-a atras furia din ambele părţi ale Camerei Reprezentanţilor. Yellen este mai puţin cunoscută decât rivalul ei, dar, ca şi Summers, este un economist de elită cu un CV substanţial şi a fost creditată să ajute Fed să scadă şomajul. Ar fi prima femeie care ar conduce banca centrală a Statelor Unite, dar există critici care evocă faptul că nu este „un jucător de echipă”, una din valorile Obama. Având în vedere actualele niveluri de ostilitate de la Washington, este posibil ca preşedintele să evite numirea ei.
Preşedinţia Fed deţine miza unui organism a cărui influenţă mondială a cunoscut o creştere tot mai mare în cursul ultimilor ani. Impactul politicii Fed poate fi sesizat peste tot în lume – a dus la un boom de creştere la Istanbul sau la ultimele fluctuaţii pe pieţele asiatice. În afara rolului său planetar, Fed şi-a întărit activităţile în calitate de reglementator în SUA. Cel ce va obţine funcţia va prelua o poziţie mult mai puternică decât cea moştenită de Bernanke atunci când a fost numit în 2006.
