Sfioasa doamnă și văduvă violet(ă) Carmen Palade, fostă Adamescu, a pierdut, cum era de așteptat, lupta în instanță pentru centrul comercial Unirea Shopping Center. Și asta după mai bine de doi ani de tergiversări și încurcături provocate de mult prea stilizata văduvă de promenadă.
Acționarul majoritar al Unirea Shopping Center, The Nova Group (TNG), cu aproape 75% din capitalul social, s-a străduit aproape doi ani, fără succes, să își exercite drepturile în forurile de conducere ale societății – Adunarea Generală a Acționarilor și Consiliul de Administrație.
Toate demersurile făcute de The Nova Group, atât pe cale amiabilă, cât și pe cale legală, au fost tratate cu sictir de către președintele-director general al centrului c omercial, Carmen Palade, care a apelat la tot felul de tertipuri, încălcând în mod grosolan, și uneori cu ștaif, legislația în vigoare.
Motivul amânării inevitabilului, invocat de către Carmen Palade, l-a constituit haosul care a fost instaurat în actele societății ce administrează Unirea Shopping Center, cu precădere în ceea ce privește banii încasați pe chiriile spațiilor din magazinul bucureștean. Dar mai ales banii scurși spre nu se știe ce conturi, în total peste 750.000 de euro.
„Astfel, la data de 31.07.2017, fostul președinte al Consiliului de Administrație și director general, Carmen Palade (fostă Adamescu), figura cu un sold de avansuri nedecontate în valoare totală de 3.049.547 RON“, ne anunță un comunicat al TNG elaborat în urma unui audit financiar derulat la Unirea Shopping Center.
Mai pe șleau, sfioasa văduvă retrăgea bani pe numele său din casieria magazinului, pe care, ulterior, îi făcea pierduți prin nu se știe ce zări. Aceasta era cauza pentru care dumneaei nu voia să convoace Consiliul de Administrație la cererea acționarului majoritar cu 75% din acțiuni. Păi ce mai înseamnă 75%, adică trei sferturi? O bagatelă, aș zice, pe lângă cele 2 (două) acțiuni ale unui cetățean care a ținut procesul în loc vreun an și ceva! Sub motivația că „doamna Carmen e damă bine!“.
E posibil oare ca din cei 750.000 de euro dispăruți – și ăsta e numai vârful icebergului – mulți să fi intrat în conturi ale unor organizații oculte care puteau determina anumiți magistrați să tergiverseze procesul?! Sunt sceptic…
Cum, acum când justiția noastră funcționează ceas, să se întâmple asemenea abuzuri? Când, din cauza sentințelor judecătorești strâmbe sau arbitrare, România este obligată la CEDO să plătească sute de milioane de euro pe an daune morale și materiale?! Păi suntem și noi, ca țară, primii în Europa la ceva: la procese și sentințe nedrepte! Ce nu e bine?
Dar, dacă spui altceva în România, ești catalogat ca adversar al Coanei Justiții! Biata de ea. Și de judecătorii și procurorii care încasează pensii de sute de milioane.
Revenind la văduva noastră mult prea perseverentă în jumulirea magazinului Unirea, putem oare intui că cineva a asigurat-o că poate să-i dea înainte cu avansurile nedecontate atât timp cât cineva acolo sus o iubește?!
Poate, numai că acum acel cineva a hotărât să se retragă din joc, presat fiind și de interesele legitime ale partenerilor strategici ai României. Și iată cum prea vioaia noastră văduvă rămâne fără găina cu ouă de aur. Dar sigur rămâne cu Ariciul și vrăjitoarele. Sau și ăștia sunt tot pe bani?
