Prefectura Bistrita-Nasaud a organizat, ieri, o sedinta de lucru cu multiplicatorii de informatie europeana din cadrul autoritatilor publice locale si a serviciilor publice deconcentrate din judet. Pe ordinea de zi au figurat informari cu privire la fondurile post-aderare de care va beneficia Romania in perioada 2007-2013, respectiv prezentarea campaniei de informare „Fermier in Europa”.
Cat de departe de Europa suntem in realitate o dovedeste faptul ca scopul propriu-zis al reuniunii l-a constituit de-abia initierea multiplicatorilor de informatie europeana in problematica fondurilor structurale. Pentru ca despre initierea taranilor bistriteni nici nu poate fi vorba inca.
Portavocea stinsa a Europei
Numai in judet sunt 81 de multiplicatori de informatie europeana. Avangarda informatiilor europene, numita strategic Reteaua Multiplicatorilor de Informatie Europeana, a fost infiintata in 2000 de catre Delegatia Comisiei Europene, pentru a aduce informatiile despre UE cat mai aproape de cetatenii romani, atat la nivel local, cat si regional.
Aceasta retea s-a extins treptat, conform informatiilor oficiale si actualmente cuprinde membri institutionali in toata tara. Multiplicatorii beneficiaza de sustinere pentru a-si imbunatati atat cunostintele legate de Uniunea Europeana, cat si competentele in comunicare, cu scopul de a raspunde cat mai eficient nevoilor specifice ale grupurilor tinta.
Membrii retelei primesc din partea Delegatiei CE diferite produse de informare, pe care le adapteaza si le folosesc la nivel regional-local pentru propriile lor activitati. Tot ei sunt cei care trebuie sa transmita feed-backul cu privire la situatia din teritoriu.
In Bistrita-Nasaud sunt zeci de astfel de multiplicatori, insa realitatea din teren arata ca ei nu prea isi fac treaba, aberatiile scoase pe gura de tarani demonstrand clar ca sunt pe langa informatiile indispensabile pe care sa le utilizeze in pregatirea pentru aderare.
Desi campania de constientizare a efectelor pe care aderarea la Uniunea Europeana le va avea asupra romanului de rand este din ce in ce mai vizibila, informatiile ajung greu in mediul rural. Pentru unii din taranii bistriteni, UE reprezinta un fel de „colectivizare”, prin care li se vor lua mai multe drepturi si li se va oferi in schimb obligatia de a electrocuta porcii.
Altii asteapta sa intram in Europa cum ii asteptau odinioara pe americani. Pentru a treia categorie, Uniunea Europeana este doar un zvon.
Un taran dezinformat
In piata Bistrita isi desfac produsele tarani din toate colturile judetului. La intrebarea simpla „Ce este Uniunea Europeana?” primesti raspunsuri care de care mai hazlii. „Uniunea Europeana se refera la vite si plantatii. Este un lucru foarte frumos si deosebit”, spune badea Vasilica din Micestii de Campie.
Totusi, prost informat, are o indoiala in suflet. Crede ca la mijloc este un fel de colectiv. „Sper totusi sa nu fie chiar ca atunci, ca eu la anu' o sa cer un Sapard din asta sa-mi fac ferma, ca am mai multe vite. Pentru porci o sa aducem un veterinar sa le dea o injectie, ca altfel ne umfla UE cu amenzi”, mai spune speriat.
Din spatele tarabei cu legume si borcane cu zacusca se baga in vorba lelea Florica din Tigau. „Apoi io nu stiu ce e UE. Am auzit, dar nu am inteles prea bine despre ce e vorba. Eu sper sa fie mai bine decat in colectiva, ca atunci eram tare saraci”, se plange femeia. Despre fondurile europene crede ca sunt pentru oamenii cu bani, nu pentru tarani, iar despre electrocutarea porcului zice ca nu merita sa se cheltuie bani in plus, avand in vedere faptul ca acest animal oricum moare.
Sapard-ul si sapa
Ionica din Tarpiu e ceva mai informat. „Uniunea asta „ieuropeana” este mai multe tari unite cu acelasi program: Nu o sa semene cu colectivul, ca dupa colectiv noi nu am fost despagubiti, da' acum o sa ne despagubeasca ca intram in lumea lor”. Despre programul Sapard sustine ca este posibil ca acesta sa ajunga si la tara, deoarece este o organizatie care vine in sprijinul dezvoltarii gospodariilor taranesti.
Nu intelege, insa, de ce se numeste Sapard, ca oricum nu este destinat taranilor care lucreaza pamantul cu sapa, ci celor care au utilaje, deci „bogatanilor”. Refuza categoric ideea electrocutarii porcului: „La noi este o traditie taierea porcului. Nu o sa avem posibilitati de electrocutare. In multe zone nici nu este curent electric si nu-l poti electrocuta la baterie ori la generator. Nu cred ca se va respecta regula asta!”, mai spune barbatul. Cel mai revoltat este de faptul ca laptele este mai ieftin ca apa minerala.
Cui dam spaga
Lelita Albina din Santioana vinde lapte si branza de burduf in piata din Decebal. Crede despre UE ca e ceva mai special, unde se pune valoare pe munca omului. Nu aceeasi parere buna o are si despre fondurile europene. „Vor ajunge numai la cei bogati, la tarani nu prea. Taranul nu va apela la fonduri ca nu stie cui sa dea spaga si nici nu are cu ce sa mituiasca pe domnu' Sapard”, afirma femeia.
Ideea electrocutarii porcului o deranjeaza si pe ea: „Nu-i buna ideea. Sa nu mai mancam porc natural, ci numa curentat?”, adauga taranca.
Caravana lui Iocan
Caravana „Fermierul” o va lua la pas si prin judetul Bistrita-Nasaud de la sfarsitul lunii octombrie. 20 de comune vor beneficia de campania nationala de informare pe teme europene ce va fi devoltata in judet in doua etape si se va incheia la sfarsitul lunii noiembrie.
