Viktor Orban a obţinut o victorie istorică ce îi va permite să modifice Constituţia şi structura societăţii ungare. Partidul Jobbik de extremă dreaptă a devenit a treia forţă politică a ţării. Victoria zdrobitoare obţinută de Fidesz la alegerile legislative (53%) i-a asigurat partidului lui Viktor Orban 206 din cele 386 de fotolii de parlamentar încă din primul tur de scrutin, la mare distanţă de următoarele două clasate – socialiştii (19%, 28 de mandate) şi partidul de extremă dreapta, Jobbik (17%, 26 de mandate).
Cum Fidesz se află în frunte în toate circumscripţiile în care se va desfăşura al doilea tur de scrutin, nu există nici o îndoială că Orban va obţine şi cele 54 de mandate care îl despart de o supermajoritate care îi va permite să modifice legea fundamentală fără acordul celorlalte forţe politice. Până în prezent, Fidesz a fost considerat un partid conservator frecventabil şi proeuropean (Fidesz este membru PPE, în care Orban deţine funcţia de vicepreşedinte), dar câteva dintre particularităţile acestei formaţiuni şi ale liderului său ridică semne de întrebare care îngrijorează, mai ales în condiţiile în care partidul va domina societatea ungară.
Deşi se recomandă a fi de centru-dreapta, Viktor Orban este un adversar declarat al capitalismului. Orban pare să favorizeze o societate corporatistă în care un stat puternic le „poartă de grijă” cetăţenilor şi ia asupra sa satisfacerea nevoilor acestora. De mai bine de un an Orban a promis că va reduce taxele şi impozitele şi că va crea un milion de locuri de muncă în zece ani, dar nu a explicat niciodată cum va face asta, în condiţiile în care Ungaria este în plin proces de realizare a unui program de austeritate bugetară convenit cu FMI în momentul în care Ungaria a primit un împrumut de 20 miliarde euro. Cu exact un an în urmă, un articol din Wall Street Journal ataca propunerile populiste ale lui Orban şi amintea că Fidesz a organizat în 2008 un referendum prin care a încercat să blocheze încercările guvernului socialist de a reduce deficitul bugetar.
Alegerile de anul acesta au marcat dispariţia de pe scena politică ungară a liberalilor, numai ecologiştii reuşind să treacă de pragul electoral de 5%. Din păcate, locul liberalilor a fost ocupat de extrema dreaptă din Jobbik, partid xenofob, violent antisemit, antiromi, antioccidental şi prorus. Orban însuşi şi Fidesz s-au transformat, din partidul liberal care era în 1990, într-o formaţiune naţionalistă. În discursurile sale, viitorul premier ungar nu se sfieşte să îi acuze pe opozanţi că nu sunt adevăraţi unguri. În 2001, la sfârşitul precedentului mandat de premier, Orban a reuşit contraperformanţa să tensioneze inutil relaţiile Ungariei cu aproape toţi vecinii, dar mai ales cu România, insistând asupra adoptării unei legi privind statutul maghiarilor de pretutindeni, al cărei scop era „atenuarea nedreptăţii de la Trianon”. Apariţia Jobbik pe scena politică poate să „mute” Fidesz mai la centru, dar poate tot atât de bine să îl seducă pe Orban să îşi însuşească mesajele naţionaliste ale extremiştilor, dacă performanţele economice şi sociale ale guvernului său vor fi dezamăgitoare pentru unguri.
În sfârşit, există semne de întrebare privind angajamentul democratic al lui Orban, viitorul prim-ministru de la Budapesta fiind un admirator al modelului autoritar de „democraţie controlată” promovat de Vladimir Putin, pe care l-a şi vizitat în noiembrie anul trecut.
