Anul agricol 2024, excelent pentru producția de prune, dar provocările persistă în valorificarea ţuicii româneşti

Anul agricol 2024 a adus o recoltă generoasă de prune, în special pentru soiurile de vară și livezile situate în zonele de câmpie, unde condițiile au fost favorabile. Aceste fructe sunt destinate în mare parte producției de țuică, dar cum poate România să transforme țuica într-un succes gastronomic?

Irina Mărășoiu, fondatoarea Pater, un producător de țuică premium din Argeș, a declarat la emisiunea ZF Agropower că anul 2024 a fost unul dintre cei mai buni pentru prunele din livezile de câmpie, chiar dacă alte culturi au fost afectate de condițiile meteorologice nefavorabile.

În județul Argeș, care este principalul producător de prune din România, Emil Florescu, fondatorul unei exploatații ecologice, a subliniat că lipsa de apă a afectat în mod semnificativ dimensiunea și dulceața fructelor, cu prunele pentru distilare fiind deosebit de afectate.

De asemenea, unele soiuri au dat fructe mai acrișoare decât de obicei, o situație care reflectă provocările întâmpinate în acest an.

În Suceava, Sorin Baciu, fondatorul „Din Livada Baciului”, a avut de asemenea un an agricol prosper pentru prune. Deși el a plantat inițial livada pentru nuci, prunii au început să producă înaintea acestora, oferindu-i o recoltă bogată. Totuși, Baciu se confruntă acum cu provocarea valorificării surplusului de producție într-o piață în care prețurile sunt mici, iar consumatorii preferă fructele aspectuoase.

Majoritatea prunelor din România, transformate în țuică

Producătorii subliniază că, deși România produce cantități mari de prune, majoritatea acestora ajung să fie transformate în țuică, în timp ce consumul de prune proaspete este scăzut, sub 20% din producție.

Mai mult, țuica nu beneficiază de o promovare corespunzătoare în sectorul HoReCa, ceea ce limitează potențialul de creștere al acestui produs tradițional.

Irina Mărășoiu crede că există bariere în adoptarea pe scară largă a țuicii în restaurante și baruri, iar lipsa centrelor regionale de colectare și depozitare a fructelor, promise de autorități de peste cinci ani, reprezintă o altă problemă majoră pentru producătorii de prune.

Aceste centre ar fi fost un real sprijin în gestionarea surplusului și în creșterea valorii fructelor prin procesare, spun producătorii de prune.