Ungaria, ţara care de la 1 ianuarie 2011 va deţine preşedinţia semestrială a UE, ridică semne de întrebare investitorilor străini şi observatorilor politici. Guvernul şi partidul Fidesz al premierului Viktor Orban au trecut la o consolidare fără precedent a puterii, subordonându-şi preşedinţia, presa, organismele de audit şi control fiscal şi îngrădind justiţia.
La trei luni după victoria zdrobitoare de la alegerile din luna aprilie, guvernul pre-mierului ungar Viktor Orban a anunţat că re-nun-ţă la asistenţa financiară a Fondului Monetar Internaţional şi a Uniunii Europene. Înainte de a explica cum va echilibra bugetul naţional fără ajutor extern, Executivul cu o susţinere în Parlament de peste două treimi a împânzit instituţiile publice un-gare cu un banner ce proclama „Pa-cea, libertatea şi armonia naţională”. Dacă pentru anun-ţarea măsurilor de creştere a veniturilor bugetare a mai fost nevoie de încă trei luni, modul în care Fidesz şi Orban au ales să acordeze instrumentul numit statul ungar pentru a aduce „armonia” a devenit clar mult mai rapid.
În luna august, preşedintele ţării ales în Legislativ a fost schimbat. Cu toate că în momentul alegerii în fruntea Ungariei, în 2005, ex-preşedintele Curţii Constituţionale Laszlo Solyom fusese favoritul Fidesz, el nu a avut urechea muzicală pentru a înţelege „armonia”.
Acordaj la Curtea Constituţională
În iunie, Solyom trimisese înapoi Parlamentului legea Fidesz care schimba procedura de desemnare a judecătorilor Curţii Constituţionale pentru că nu fusese de acord ca judecătorii să fie numiţi de un organism parlamentar compus în baza raportului de forţe din Legislativ – cu alte cuvinte, de majoritatea formată de Fidesz şi creştin-demo-craţi. Prin voinţa majorităţii, Solyom a fost înlocuit cu Pal Schmidt – un fost campion olimpic de scrimă, care, spre deosebire de Solyom, avea calitatea de membru deplin al Fidesz şi, mai mult, de politician fidel lui Orban – liderul unic al partidului din 1990 şi până în prezent.
În acest fel reforma numirii judecătorilor constituţionali a trecut, iar „armonia” şi „voinţa poporului” – o altă formulă favorită Fidesz după alegeri – au adus un complet constituţional atent la dirijorul Orban. Cu toate acestea, acordajul de la Curtea Con-sti-tuţională nu a schimbat şi partitura, aşa că Parlamentul controlat de Fidesz a ocolit mai întâi restricţiile impuse de litera Constituţiei, după care a decis prin vot că, dată fiind criza, Curtea Constituţională nu are a se pronunţa asupra chestiunilor bugetare. Anul viitor, partitura va fi schimbată, Fidesz având suficiente voturi pentru amendarea legii fundamentale a ţării.
Instituţii dependente
Găsirea „armoniei” a impus, de asemenea, numirea unor fideli ai partidului şi în organismul de control al presei publice, dar şi a Biroului de Stat pentru Audit. Pentru ca dezbaterile parlamentare să nu bruieze diapazonul Fidesz, majoritatea schimbărilor legislative (45 din 56, conform The Economist)
s-au făcut prin propuneri individuale ale aleşilor partidului – o procedură care a eliminat multe dintre discuţiile în comisii. Săptămâna trecută a venit rândul Consiliului Fiscal, un alt organism independent însărcinat cu supravegherea bugetului, căruia, la propunerea deputatului Fidesz József Varga, i-a fost redus bugetul de la 4 milioane de euro anual la 47.000 de euro – o sumă care îl face practic nefuncţional.
Dar pentru ce a fost necesară această alcătuire a piramidei puterii în afară de apetenţa pentru „armonie”? Potrivit lui Krisztian Szabados, analist al centrului de reflecţie Political Capital, adevăratul motiv al limitării puterilor Curţii Constituţionale şi al subordonării instituţiilor vizează netezirea drumului ales de Fidesz pentru ieşirea din criză fără ajutor rambursabil extern.
Anticriză şi populism
Conform planului prezentat în octombrie, care a zguduit prin populism climatul de investiţii din Ungaria, pe lângă impozitarea băncilor, premierul Orban va taxa marile companii de energie, telecomunicaţii şi comerţ cu amănuntul pentru a obţine 2,67 miliarde de euro în plus la buget până în 2014. Mai mult, banii acumulaţi de fondurile de pensii private vor trece în sistemul de pensii de stat.
Este vorba de o lovitură politică populistă care va afecta însă serios investitori mari din Ungaria precum băncile şi fondurile de pensii străine, giganţi energetici ca E.On sau Gaz de France, dar şi alţi actori economici interna-ţionali precum Vodafone, Tesco sau Auchan.
Guvernul Orban promite că anul viitor aceste taxe vor permite introducerea unei taxe unice de 16%, însă investitorii străini se pregătesc deja, conform The Economist, să cheme Ungaria în faţa justiţiei internaţionale.
Alte voci din stânga spectrului politic european, coagulate săptămâna aceasta de un editorial al ziarului britanic „The Guardian”, solicită deja o intervenţie politică a UE pentru a opri erodarea democraţiei în Ungaria, inter-venţie ce va fi mult mai greu de operat după 1 ianuarie 2011, când Budapesta va prelua, conform calendarului, preşedinţia rotativă a blocului comunitar.
