Medicul Ioan Dehelean, ginecolog din vechea garda, este unul dintre putinii medici care accepta sa vorbeasca despre acea perioada. „A fost un adevarat cosmar. Nu se poate descrie in cuvinte prin ce suferinte au trecut acele femei care veneau la spital cu tot felul de complicatii din cauza avorturilor pe care si le provocau singure. Majoritatea erau tinere de 18-19 ani. Foloseau ca metode empirice orice – de la iarba pana la metale. Zilnic aveam cate doua-trei operatii… adevarate drame…”, povesteste medicul ginecolog.
„Multe dintre ele nu se prezentau la spital de frica sa nu se afle ca au facut avort si sa nu fie inchise, dar ele nu stiau ca nimeni nu le facea nimic”, a mai spus Ioan Dehelean. Erau supuse unui interogatoriu amplu si aspru. Se incerca, de fapt, sa se descopere cine le-a provocat avortul. Bineinteles, suspiciunea plana mereu asupra cadrelor medicale, asa ca acestea erau supravegheate in timpul programului.
Sonda se dadea pe sub mana
Cea mai frecventa metoda de avort era cea cu soda de rufe sau dero, solutia fiind introdusa in uter cu ajutorul unei sonde. Sute de tinere constantence si-au gasit sfarsitul din cauza acestor metode. Pentru ca toata lumea stia la ce foloseste, nici macar sonda nu putea fi procurata decat pe sub mana. Pentru femeile care aveau cunostinte in spitale, lucrurile mergeau mai usor. Cadrul sanitar facea rost de 30 de centimetri din plasticul necesar, il impacheta bine intr-un ziar si, cu el pe sub halat pentru ca nimeni sa nu devina suspicios, se indrepta spre locul cel mai ferit din spital. Acolo se facea schimbul.
