Romania i-a raportat Comisiei Europene (CE), in anul 2008, cel mai mare numar de cazuri de nereguli sau suspiciuni de frauda cu privire la alocarea fondurilor de preaderare. Bucurestiul are de returnat, in consecinta, 25,5 milioane euro in conturile Executivului comunitar.
Potrivit Raportului pe 2008 privind protejarea intereselor financiare ale UE, publicat miercuri de Comisia Europeana, tara noastra este campioana raportarii de nereguli si suspiciuni in cazul fondurilor alocate prin programele SAPARD, ISPA si PHARE. In cazul a 246 de dosare de finantare de peste 10.000 euro, autoritatile romane au identificat nereguli (164) si presupuse fraude (10) din banii alocati pentru perioada de preaderare la UE. Restul de 72 de cazuri sunt considerate suspecte, nefiind insa incadrate in nici una dintre cele doua categorii.
Conform regulilor comunitare, un stat membru are acces la fondurile de preaderare pana la trei ani dupa data efectiva a intrarii in UE, adica, in cazul Romaniei, pana la sfarsitul acestui an. Vigilenta autoritatilor romane (sau, probabil, alte motive) a facut ca numarul cazurilor cu probleme sa inregistreze in 2008 o crestere de 103% fata de anul 2007, suma totala a programelor care au generat anchete, care va trebui sa fie returnata CE, fiind cu 90% mai mare fata de anul trecut. Cele 25,5 milioane de euro pe care Bucurestiul va trebui sa le dea inapoi reprezinta, de altfel, jumatate din totalul pe care CE il are de recuperat din programele pe anul trecut in cazul tuturor celor 11 state ce au aderat la UE in 2004 si 2007 plus Turcia, stat candidat la aderare. Prin comparatie, Bulgaria, clasata pe locul al doilea la capitolul bani de returnat, trebuie sa dea inapoi putin peste 12 milioane de euro, in timp ce Polonia, Ungaria si Cehia au de returnat sume de 2-3 milioane.
Statutul de campion la raportarea de suspiciuni al Romaniei este, in parte, justificabil prin faptul ca Bucurestiul a avut cea mai mare alocare de fonduri de preaderare in 2008, peste un miliard de euro, urmat de Bulgaria, cu 55 milioane, si Ungaria, cu 14 milioane.
Dincolo de suspiciuni insa, exista nereguli si in cazul raportarii. Romania are cel mai mare numar de notificari care contin una sau mai multe erori de raportare (44), urmata de Bulgaria (32). In comunicatul care insoteste raportul, CE subliniaza ca nici unul dintre cazurile luate in considerare nu trebuie tratat drept frauda pana la un verdict dat de o instanta de judecata. In Romania, aceasta clarificare ar putea sa mai dureze, asa cum sublinia recent OLAF, oficiul antifrauda al UE, pentru ca nu are suficienti magistrati specializati in analizarea si judecarea cazurilor ce implica fonduri UE.
Raportul pe 2008 analizeaza si cazurile suspecte din banii postaderare, la care Romania nu a raportat insa nici un dosar. La acest capitol, campioana este Germania, care are de returnat aproape 580 milioane euro.
