» Curtea Constitutionala a Turciei a inceput examinarea unei cereri de interzicere a Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP), aflat la putere,
acuzat ca actioneaza impotriva laicitatii statului.
Cei 11 membri ai curtii constitutionale au primit actul de acuzare de 162 de pagini, intocmit de procurorul Curtii de Casatie a Turciei, Abdurrahman YalIinkaya. Acesta acuza partidul la putere – al premierului Recep Tayyp Erdogan si al presedintelui Abudllah Gül – ca a devenit "un focar de activisti impotriva laicitatii", care vor sa faca din Turcia un stat islamic si sa distruga sistemul democratic. El cere interzicerea partidului si interzicerea din politica pentru cinci ani a 71 de membri marcanti ai formatiunii, intre care Erdogan si Gül.
Dupa primirea actului de acuzare, cei 11 judecatori ai Curtii Constitutionale trebuie sa numeasca un raportor care sa studieze dosarul, dupa care, la avizul acestuia, sa decida daca dosarul poate fi primit. Pana la pronuntarea unui verdict ar putea trece cateva luni.
Dar gestul procurorului Curtii de Casatie de a cere interzicerea partidului de guvernamant a amplificat dezbaterile deja aprinse din Turcia si risca sa provoace o criza politica.
"Poate Curtea Constitutionala va indeparta riscul ca Turcia sa se acopere de rusine si va respinge acest dosar", a declarat vicepresedintele formatiunii vizate – Partidul Dreptatii si Dezvoltarii (AKP), in timp ce premierul Erdogan si-a convocat juristii la o reuniune cu usile inchise.
Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a cerut justitiei din Turcia "sa nu se amestece in politica democratica", estimand ca gestul procurorului Abdurrahman YalIinkaya "nu este acceptabil" pentru o tara care negociaza aderarea la UE. O pozitie similara a adoptat si Berlinul. Cererea de interzicere a Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP) "vine impotriva vointei poporului turc" si este "de neinteles", a apreciat purtatorul de cuvant al guvernului german, subliniind ca "AKP este un partid democratic care a obtinut majoritatea voturilor in alegerile libere, corecte si democratice din 2007". "Guvernul german se asteapta ca instanta suprema sa nu dea curs cererii procurorului (YalIinkaya)", a adaugat purtatorul de cuvant.
CONTROVERSA
» Partid "democrat conservator"
AKP sustine ca este un partid "democrat conservator", care a rupt legaturile cu islamul politic. Dupa ce a venit la putere pentru prima data in 2002, a castigat cu aproape 47 la suta din voturi alegerile legislative din iulie 2007. Formatiunea nu a reusit insa sa calmeze temerile cercurilor prolaice (dominante in cadrul armatei, justitiei si in unele administratii locale), iar adoptarea de catre Parlamentul dominat de AKP a reformei care autorizeaza portul valului islamic in universitati nu a facut decat sa amplifice preocuparile, decizia fiind vazuta ca o amenintare impotriva caracterului laic al statului.
Cererea de interzicere a AKP este, dupa parerea analistilor, un nou episod din conflictul dintre elita urbana laica si noua clasa medie conservatoare, reprezentata de partidul la putere. "Polarizarea intre justitie si guvern este o criza politica majora. Nimeni nu poate spune unde se va ajunge", a declarat pentru cotidianul turc Vatan, citat de AFP, politologul Nuray Mert.
Bursa de la Istanbul, deja afectata de conjunctura mondiala nefavorabila, a reactionat, inregistrand o scadere de 7,51 la suta in ziua in care cererea de interzicere a AKP a fost inaintata la Curtea Constitutionala. In aceeasi zi lira turceasca a scazut cu 3,6 la suta fata de dolar.
