Ce-am fi fost fără NATO și Uniunea Europeană? Belarus – răspunsul e spurcat de simplu. De trei luni de zile, de când au preluat ăștia puterea, în România se vorbește doar despre două lucruri: atacul asupra justiției și pomenile electorale. Și când îți ies sute de mii de oameni în stradă, nu pentru salarii și pensii și spitale și școli, când vin inclusiv sindicatele și-ți spun că bugetul nu suportă bogdaprostele socialist, ei bine, înseamnă că țara asta are o problemă cât ea de mare.
De câte ori vin ăștia la guvernare, ambasadele rămân ultima speranță; atunci ne amintim și de Uniunea Europeană, și de NATO. De câte ori vin ăștia la guvernare, România intră în stare de alertă și ceea ce credeam că e fiță corporatistă sau hipstereală cu trotinetă musai să se transforme în proteste civice. Doar că de data asta e mai grav. Televiziunile, în cea mai mare parte, sunt ale lor. Ziarele – câte-or mai fi – contează doar cât să mai juri că există și presă scrisă. Site-urile de știri, cele normale și puține, sunt luate în seamă doar dacă le pui pe Facebook; îți vine acru dacă le compari traficul cu aiurelile despre energiile dacice sau despre „sfințenia“ legionară. Instituțiile – la fel. Încet-încet, miluite cu contracte sau contrăcțele cu statul, și firmele private au spaimele lor și intră în spirala tăcerii publice – te ia șeful și-ți sugerează că-i mai sănătos să pui poze cu mâțe decât să scrii #rezist.
Au mai rămas doar ambasadele deci – cu toate că ăștia de la guvernare au sperat că, ocupate fiind cu ale lor, Uniunea Europeană și SUA vor neglija poarta Balcanilor.
E un joc al nervilor. De trei luni, Dragnea, Tăriceanu și gașca lor forțează fiecare milimetru, să vadă până unde pot merge. Cât ține coarda.
Vine polițistul rău de la ALDE și-și bagă picioarele în tot ce înseamnă valori euroatlantice, apoi vine bunul milițian din Teleorman și se jură că doarme cu steagurile NATO și UE sub pernă. Între timp, hăitașii fac ce știu mai bine: „evaluează“ activitatea procurorului general și a șefei DNA, aruncă pe piață promisiuni salariale de mii de euro și recuperează tot ceea ce însuși sistemul, așa putred cum o fi fost, a fost nevoit să arunce peste bord: șpăgari, baroni, pițipoance de partid.
Unii spun că ăștia sunt apropiați de Moscova, că visează la ea; bag sama însă că-i mai complicat un pic: ei n-ar putea trăi în Rusia, ei vor doar să-și conserve micile lor Rusii personale într-o Uniune Europeană darnică, bine dotată cu magazine de lux și autostrăzi. Gândește-te o secundă la câtă frustrare îi bântuie: stăpânesc județe întregi, nici ciorile nu clocesc fără acceptul lor, tremurândă e mâna când le-ntinde pâinea și sarea – și vine un de-ăsta tinerel să-i ia la întrebări.
Pe mine, măăă? Tu știi cine-s io? Din Madagascar în Brazilia o lume-ntreagă-mi e copil de mingi și tu-mi freci ridichea? Cine ești tu, mă? – decât un procuror, mă!
Dacă ăștia cred că strada s-a ostoit, se înșală. A încercat săptămâna asta blajinul de la Justiție ceva, dar – vorba lui Tăriceanu – nu-i momentu’, nu-i contextu’ – adică, hai să încercăm mai discret, pe partea ailaltă, cu CCR-ul: să punem hoția în legi organice, nu în ordonanțe. Doar că Tăriceanu și gașca habar n-au că, așa cum strada a ieșit împotriva hoților de noapte, strada va ieși și împotriva hoților de zi.
Și nu se va sfârși curând: sunt mai hotărâți să dea cu țara asta de pământ decât să fie judecați – și tot ce fac de ani de zile e să pregătească microbuze pentru tot felul de cruciade euro-sceptice. Să plece multinaționalele! Noi suntem rrromâni! Suntem colonie! Ne iau resursele! Noi suntem aici pe veci stăpâni! Trăiască România roșie! Și efectul e imediat și înseamnă sărăcie: puțini știu că acea firmă care și-a restrâns acum activitatea în Pitești lucrează în trei schimburi, inclusiv sâmbăta, la Timișoara. Să meargă baronii socialiști să le spună celor 800 de proaspăt șomeri argeșeni asta.
Să explice și exodul celor din Sud în orașele din Banat și Ardeal – oare de ce aici e deficit de forță de muncă și în Sud nu? De ce trebuie să‑și părăsească oamenii ăia familii, prieteni, liniștea să‑și părăsească? – oare există vreo legătură între bogăția baronilor din Sud și sărăcia oamenilor simpli din Sud? Și atunci, ca să îl citez și pe blajinul de la Justiție, cine a împărțit țara în două? Cine a făcut ca diferențele să se adâncească într-atât? Cine a pus față în față, pe baricade, jumătăți de țară? E efectul prostiei liderilor socialiști, dar e și spaima lor cea mare
și mai bine tac, deocamdată,
mă prefac că-i mai sănătos
să pun poze cu mâțe pe Facebook.
