Rusia nu s-a pronuntat pana in prezent in privinta propunerilor Administratiei Obama de participare la scut, multumindu-se sa reia amenintarea cu privire la instalarea in Kaliningrad a rachetelor Iskander – un sistem ofensiv cu raza medie, care nu agraveaza amenintarea reprezentata de arsenalul balistic intercontinental al Rusiei. Desi oficialii SUA au subliniat ca Moscova "a fost informata" cu privire la decizia de a instala interceptoare SM-3 in Romania, Rusia s-a aratat nemultumita ca nu "a fost consultata", accentuand cuvantul "surpriza". In fapt, asa cum sustine "The Economist", chiar si Statele Unite ar fi fost luate pe nepregatite de rapiditatea cu care Romania a acceptat. Washingtonul, sustine publicatia, se astepta la negocieri prelungite, acceptul rapid dat de Bucuresti nelasandu-le timp diplomatilor SUA sa linisteasca temerile Rusiei.
Statele Unite si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord au indemnat luni Rusia sa coopereze mai indeaproape cu NATO, reiterand la nivel declarativ invitatia ca Moscova sa participe la sistemul antiracheta, la care Romania si-a anuntat recent participarea. Chiar daca Rusia va alege sa nu participe la scut, experti ai Moscovei ar putea vizita instalatiile din Romania: secretarul de stat american, Hillary Clinton, a propus ca Rusia si NATO sa permita vizitarea reciproca a noilor instalatii militare, precum cele ce urmeaza a fi instalate pe teritoriul tarii noastre in 2015.
"Rusia ar trebui sa fie (partenerul nostru – n.n.) in privinta apararii antiracheta la fel cum este un partener important in eforturile noastre impotriva proliferarii nucleare. Invitam Rusia sa se alature NATO in dezvoltarea unui sistem antiracheta care sa poata proteja toti cetatenii Europei si ai Rusiei", a declarat sefa diplomatiei americane, Hillary Clinton, in cadrul unui seminar organizat luni seara, la Washington, pe tema noului concept strategic al NATO. "Dati-mi voie sa declar acest lucru fara ambiguitati: Rusia se confrunta cu provocari la adresa securitatii sale, (insa – n.n.) NATO nu este printre ele", a tinut sa sublinieze Clinton, referindu-se la noua doctrina militara a Federatiei Ruse care califica NATO drept cea mai mare amenintare la adresa securitatii ruse. "Vrem o relatie de cooperare care produce rezultate concrete si aduce Rusia si NATO mai aproape", a declarat secretarul de Stat al SUA.
Clinton a facut si o propunere concreta care, asa cum a fost formulata, priveste direct si viitoarele instalatii de interceptie balistica ale SUA pe care Romania a acceptat sa le gazduiasca incepand cu 2015: "NATO si Rusia ar trebui sa aiba un schimb constant de informatii cu privire la dispozitive, doctrina si exercitiile militare planificate, precum si masuri specifice pentru a permite observarea exercitiilor si vizitarea instalatiilor militare noi sau care au fost semnificativ imbunatatite". Apelurile americane catre deschidere si colaborare cu Moscova, combinate cu respingerea ideii ca NATO ar ameninta Rusia, au fost dublate si de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Desi a admis ca NATO se afla in dezacord cu Moscova in privinta mentinerii planurilor de includere in Alianta a Ucrainei si Georgiei, Rasmussen a vorbit si el despre integrarea Rusiei in noul sistem global de aparare antiracheta pe care Administratia Obama il dezvolta pentru a contracara amenintari din partea Iranului si a Coreii de Nord: "Mi-ar placea mult sa vad sistemul de aparare antiracheta american, sistemul NATO si un sistem rus, cu obiectivul de a coordona un scut comun impotriva rachetelor inamice".
