Un artist special, Razvan Mazilu, propune un spectacol original de teatru-dans care poate cuceri pe oricine. Este un "one-man show" ce ilustreaza seducator lupta omului cu amintirile traite in intimitate. "Umbre de lumina" poate fi considerat un eveniment in viata noastra teatrala care isi deschide cu greu stagiunea.
"Umbre de lumina", one-man show Razvan Mazilu Un spectacol de Philippe Tréhet Muzica: Jean-Jacques Schmidely Video: Ronan Legendre Costume: Doina Levintza Light design: Grégoire Deforges
Toti creatorii cauta originalitatea expresiei, iar Razvan Mazilu este printre putinele personalitati artistice al carui har reuseste sa o puna in valoare impresionant, sa te convinga de ideile pe care vrea sa le comunice. Razvan Mazilu este un dansator, un artist apartinand acestui segment artistic. Detinator al unei tehnici ireprosabile, putea fi solist in baletele clasice sau promotor al dansului contemporan, care la noi se cazneste sa-si gaseasca o cale a afirmarii. Peste tehnica unui profesionist al expresiei miscarii, peste calitatile de executant, Razvan Mazilu gandeste starile traite interior intens, le comunica inspirat precum un actor desavarsit. Fiind un artist special, a ales calea exprimarii prin teatru-dans, gasind un sprijin pentru proiectele sale la Teatrul Odeon, care ii gazduieste creatiile. Evolutia sa in "Portretul lui Dorian Gay" a fost memorabila, au urmat apoi alte spectacole de marca, "Un Tango Mas" si "Block Bach", iar acum, "Umbre de lumina". Dansul contemporan a mai castigat din prestigiul ravnit si popularitate prin evolutiile lui Razvan Mazilu pe scena Teatrului Odeon, unde a impus in domeniu, cu originalitate, un alt drum estetic.
Dupa colaborarea fructuoasa cu regizorul Alexandru Dabija, Razvan Mazilu reuneste acum, intr-o echipa, alaturi de Doina Levintza, nume de peste hotarele noastre mioritice intr-o productie datorata Fundatiei perfoRM si Teatrului Odeon. Conceptul spectacolului apartine lui Philippe Tréhet, coregraf francez cu realizari notabile. Coregraful in dans, precizam ca este sinonimul regizorului din teatru. Viziunea regizorala, de fapt, a lui Philippe Tréhet propune povestea celui framantat, obsedat de evocarea amintirilor, aflat inca din prima secventa in cautarea solutiilor existentiale. Marcarea schimbarii situatiilor evocate se face prin momente de pauza muzicala, in care personajul isi schimba starea si infatisarea, cautarile sale fiind legate de iubirea, a carei pierdere i-a afectat existenta. Reprezentatia are ritm, degaja tensiune emotionala prin montajul secventelor ce ilustreaza motivul central al scenariului, despartirea de iubita. Cu farmec a imaginat Philippe Tréhet aceasta poveste ce serveste admirabil capacitatile lui Razvan Mazilu. Acest spectacol atractiv si orginal in imagini nu se putea infaptui insa, daca nu se implicau mai multe personalitati din diverse domenii creatoare. Muzica lui Jean-Jacques Schmidely este un punct forte al valorii reprezentatiei, induce o anume stare de spirit apropiata de muzica psihedelica. Muzical se puncteaza inspirat starea ce marcheaza fiecare moment al evocarilor, se ajunge spre final si la interventia interpretarii vocale datorate lui Anne Laure Savigny ale carei imagini sunt proiecte. Un alt merit de exceptie il au proiectiile video concepute de Ronan Legendre. De la imaginile alb-negru ale zbaterii apelor marii – care lanseaza proiectiile video -, la cele sangeros colorate indicand suferintele eroului, pana la chipul copilului din final, proiectiile sunt cheia dezvoltarii armonioase a spectacolului. Nu se poate ignora nici imaginea sagetilor metalice, un important indiciu in desenul decorului spectacolului. Evident, costumele Doinei Levintza, schimbate de personaj in drumul cautarilor sale, sugereaza cu rafinament situatiile prin care trece acesta. Doina Levintza detine stiinta de a construi imagine prin costume si a servi expresivitatea interpretarii. Spectacolul mai demonstreaza si rolul important pe care il joaca lumina intr-o reprezentatie. Grégoire Deforges este un maestru al acestui joc servind metafora "umbre de lumina" din titlul spectacolului.
Tot ce veti vedea in acest spectacol va induce senzatii neasteptate, incarcate de emotie. Publicului i se taie respiratia cand ilustratia muzicala amuteste, urmarind fascinat trecerea eroului intr-o alta stare a suferintei sale. Efortul din umbra al echipei de realizatori ai spectacolului nu putea avea insa rezonanta credibila fara Razvan Mazilu a carui interpretare este excelenta, de exceptie. De la gesturile mainilor, la flexibilitatea armonica a trupului, pana la recitarea poeziei lui Doinas, din final, despre despartire, Razvan Mazilu exprima sensibil profilul personajului sau.
"Umbre de lumina" surprinde poate pe traditionalistii iubitori de teatru, dar in nici un caz nu ii poate deziluziona pentru ca ii provoaca la reflexie si le prilejuieste descoperirea unui mare artist.
ileana.lucaciu@romanialibera.ro
