6.3 C
București
duminică, 27 noiembrie 2022
AcasăSpecialSUA și Rusia nu se înțeleg pe Pământ, dar în spațiu lucrurile...

SUA și Rusia nu se înțeleg pe Pământ, dar în spațiu lucrurile stau altfel

SUA și Rusia sunt din ce în ce mai mult pe poziții greu de conciliat în ceea ce privește conflictul din Ucraina, și în alte chestiuni ce au legătură cu situația de pe Pământ, dar continuă colaborarea în spațiu.

Un astronaut american şi doi cosmonauţi ruşi vor zbura împreună miercuri spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), o misiune considerată un semnal rar de cooperare între cele două ţări în contextul tensiunilor cauzate de războiul din Ucraina.

Frank Rubio de la NASA şi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin de la agenţia spaţială rusă Roscosmos se vor îmbarca într-o capsulă Soiuz ce va fi lansată de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan miercuri, la ora 13:45 GMT, informează Agerpres.

Frank Rubio este primul astronaut american care va zbura spre ISS la bordul unei rachete ruseşti după intrarea trupelor militare ruse în Ucraina pe 24 februarie. Ţările occidentale au adoptat o serie de sancţiuni fără precedent împotriva autorităţilor de la Moscova şi relaţiile dintre occidentali şi Rusia, deja tensionate din 2014, au coborât la un nivel minim, potrivit digi24.ro.

Industria spaţială a fost şi ea vizată de sancţiuni, însă spaţiul a rămas totuşi un domeniu de cooperare între Rusia şi Statele Unite.

După zborul de miercuri, Anna Kikina, sigura cosmonaută rusă aflată în activitate, urmează să ajungă pentru prima dată la bordul laboratorului orbital la începutul lunii octombrie cu ajutorul unei capsule Crew Dragon a companiei americane SpaceX. Ea va deveni cea de-a cincea cosmonaută profesionistă rusă care va ajunge pe laboratorul orbital şi, totodată, prima femeie care va zbura spre ISS la bordul unui vehicul fabricat de compania miliardarului Elon Musk. Cu ocazia acestor două zboruri programate, astronauţii şi cosmonauţii din cele două ţări, în special cei care vor zbura pe orbită, au preferat să se ţină la distanţă faţă de tensiunile generate de războiul din Ucraina. Staţia Spaţială Internaţională, rodul cooperării dintre Statele Unite, Canada, Japonia, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Rusia, este împărţită în două segmente: unul american şi unul rusesc.

SUA și Rusia nu colaborează prea bine pe Pământ, spre deosebire de spațiu și ISS, deși cea de a doua va părăsi stația

ISS depinde în prezent de un sistem de propulsie rusesc pentru a se menţine pe orbită, la aproximativ 400 de kilometri deasupra nivelului mării de pe Terra, în timp ce segmentul american gestionează electricitatea şi sistemele de susţinere a vieţii.

Tensiunile din domeniul spaţial s-au accentuat după ce Washingtonul a anunţat o serie de sancţiuni împotriva industriei aerospaţiale ruse, ceea ce a declanşat o serie de avertizări din partea fostului director al Roscosmos, Dmitri Rogozin, care este şi un susţinător înfocat al intervenţiei militare din Ucraina.

Succesorul lui Dmitri Rogozin, numit recent în această funcţie, Iuri Borisov, a confirmat apoi decizia Rusiei de a părăsi ISS după anul 2024 pentru a-şi dezvolta o staţie orbitală proprie. El nu a fixat deocamdată o dată pentru retragerea Rusiei din acest proiect spaţial internaţional.

NASA a afirmat că decizia Rusiei reprezintă „o evoluţie nefericită”, care va influenţa negativ cercetările ştiinţifice realizate la bordul ISS. Potrivit experţilor din domeniul spaţial, Moscova ar putea avea nevoie de peste 10 ani pentru a construi o nouă staţie orbitală, iar industria spaţială rusă, un sector care reprezintă un subiect de mândrie naţională în această ţară încă din epoca fostei Uniuni Sovietice, nu va putea să se dezvolte în contextul sancţiunilor severe.

ISS a fost lansată în 1998 într-un moment de speranţă în ceea ce priveşte cooperarea dintre Statele Unite şi Rusia. În epoca sovietică, programul spaţial era înfloritor, obţinând mai multe succese majore, precum trimiterea primului om în spaţiu în 1961, Iuri Gagarin, şi lansarea primului satelit pe orbită, Sputnik, patru ani mai târziu.

În schimb, Roscosmos a suferit în ultimii ani o serie de eşecuri stânjenitoare, fiind afectată de scandaluri de corupţie şi de defectarea mai multor sateliţi şi vehicule spaţiale. Rusia a pierdut totodată monopolul pe care îl deţinea de mai mulţi ani în privinţa zborurilor cu echipaje umane spre ISS după succesele repurtate de SpaceX, ceea ce se traduce printr-o pierdere de venituri de mai multe milioane de dolari.

Rusia dă și ea sancțiuni la zeci de companii din UE, SUA și Singapore

Rusia a impus miercuri sancțiuni împotriva unui număr de peste 30 de companii din Uniunea Europeană(UE), SUA şi Singapore, ca represalii la sancţiunile care i-au fost aplicate pentru ofensiva sa militară în Ucraina, transmite AFP.

Potrivit decretului guvernamental, lista cuprinde 31 companii, dintre care majoritatea aparţin Gazprom Germania, filiala germană a gigantului rus, pe care statul german a plasat-o sub controlul său din cauza importanţei sale strategice. Gazprom îşi anunţase la începutul lui aprilie ‘retragerea’ din această filială, fără a face alte menţiuni.

Rusia a introdus și ea sancțiuni către mai multe companii vestice pe modelul celor occidentale împotriva celor rusești
Sancţiunile anunţate miercuri vizează şi EuRoPol GAZ S. A., proprietarul părţii poloneze a gazoductului Yamal-Europa, conform agerpres.ro.

Ele includ o interdicţie de tranzacţii şi de intrare în porturile ruseşti a navelor având legături cu companiile vizate.

Sancţiunile occidentale contra Rusiei, unele fără precedent, merg de la îngheţarea rezervelor valutare până la un embargou asupra unor produse strategice şi sancţiuni financiare, aminteşte AFP.

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă