Tribunalele militare de la Guantanamo, pe care Barack Obama a promis că le va desfiinţa, dar nu a reuşit, încep astăzi judecarea lui Omar Khadr, ultimul deţinut occidental acuzat de terorism. Canadianul a fost arestat în 2002, când avea numai 15 ani.
În prezent un tânăr în vârstă de 23 de ani, Omar Khadr şi-a petrecut o treime din viaţă în celulele de la Guantanamo. Când a fost arestat de armata americană, în iulie 2002, avea numai 15 ani. Fusese adus în Afganistan la numai 9 ani, de către tatăl său, un membru marcant al al-Qaida. Grav rănit în timpul asaltului care a condus la arestarea sa, Khadr, care şi-a pierdut vederea la ochiul stâng, riscă închisoarea pe viaţă, dacă va fi găsit vinovat.
Acuzarea militară, care îşi bazează cazul pe mărturiile date de Khadr, susţine că acesta a fost antrenat într-o tabără al-Qaida şi s-a alăturat ulterior organizaţiei pentru a fabrica bombe artizanale. De asemenea, afirmă procurorii militari, Khadr ar fi spionat for-ţele americane desfăşurate în Afganistan. Cea mai gravă acuzaţie vizează însă atacul asupra unui militar american în uniformă, pe care l-ar fi ucis cu o grenadă. Cu toate acestea, Khadr este incul-pat pentru „crime de război” – singurul cap de acuzare care poate justifica procesul în faţa tribunalului militar excepţional, în conformitate cu reforma ordonată de preşedintele Obama în 2009, pen-tru a consolida drepturile apărării. „Acest caz este original pentru că acuzatul era foarte tânăr în momentul faptelor reproşate”, observă, pentru AFP, Benjamin Wittes, expert la Brookings Institution, un centru de reflecţie din Washington. „Sunt multe dezbateri asupra cazului său: trebuie considerat un copil? Dreptul internaţional permite judecarea unui copil-soldat? Dar nu am ştiut niciodată, după tot acest timp, ce are acuzarea împotriva lui”, consideră şi Eugene Fidell, profesor de drept militar la Yale University.
Pe lângă controversa legată de detenţia prelungită fără inculpare, sau de discernământul său la vârsta de 15 ani, Khadr susţine că mărturiile pe care procurorii îşi bazează acuzarea au fost obţinute prin maltratare în timpul interogatoriilor. Procurorii contestă această versiune, însă dezminţirile acuzării suferă din cauza altor cazuri de la Guantanamo şi din centrele de detenţie ale CIA, în care presa a dezvăluit cum deţinuţii erau legaţi în poziţii incomode, expuşi la temperaturi extreme, lipsiţi de somn sau supuşi tehnicii de simulare a înecului.
În raportul privind drepturile omului în Tunisia din 2005, Departamentul de Stat al SUA califica simularea înecului drept tortură. În acelaşi an şi mult după aceea, oficialii administraţiei Bush au susţinut că simularea înecului aplicată de agenţii SUA este „o tehnică îmbunătăţită şi profesionistă de interogare”.
Tehnicile de interogare, închisoarea şi tribunalele militare înfiinţate de George W. Bush la Guantanamo Bay au fost etichetate de preşedintele Barack Obama în campania electorală şi după preluarea mandatului drept „un capitol trist din istoria Americii”. Tot atunci, Obama a promis că până în ianuarie 2010 centrul de detenţie va fi închis. Acest lucru nu s-a întâmplat însă din cauza opoziţiei Congresului SUA de a transfera cei 240 de deţinuţi care se mai aflau la Guantanamo în închisori de pe teritoriul american. Un alt impediment au fost şi carenţele notabile din dosarele pe care acuzarea ar fi trebuit să le întocmească. În prezent, închisoarea găzduieşte în continuare alţi 174 de deţinuţi, care nu au fost puşi sub acuzare – unii dintre ei după peste opt ani de detenţie.
