Peste 16.000 de copii au cel puţin unul dintre părinţi în închisoare, iar specialiştii au constatat că aceşti minori au o stimă de sine scăzută, din cauză că ascund situaţia părintelui, sunt marginalizaţi şi sunt în risc de a dezvolta comportamente (pre)delincvente, dar şi de abandon şcolar, informează Mediafax.
Citește și: Ce loc ocupă România în topul celor mai fericite ţări de lume
Asociaţia Alternative Sociale a organizat, vineri, o dezbatere publică cu privire la situaţia copiilor cu părinţi deţinuţi, cu tema „Este nedrept să punem sentinţe pe visurile copiilor cu părinţi deţinuţi”, pentru a atrage atenţia asupra dificultăţilor în care sunt aceştia, dar şi asupra faptului că nu se discută despre acest lucru, motiv pentru care au fost denumiţi „copii invizibili”.
Din datele centralizate din 34 de penitenciare a rezultat că 16.764 de copii au unul dintre părinţi încarcerat, iar 814 dintre ei sunt în sistemul de protecţie. Cei mai mulţi copii cu părinţi deţinuţi sunt în Bucureşti (1.865), Iaşi (993) și Constanţa (823), iar cei mai mulţi copii cu părinţi în închisoare şi care sunt în sistemul de protecţie specială sunt în Vaslui (81), Hunedoara (63) și Bacău (56).
Directorul executiv al Asociaţiei Alternative Sociale, Cătălin Luca, a prezentat rezultatele unei cercetări care au evidenţiat consecinţele detenţiei asupra copilului. Astfel, specialiştii atrag atenţia că minorii cu părinţi încarceraţi au o stimă de sine scăzută ca urmare a ascunderii faptului că au un părinte în închisoare, a sentimentului de ruşine şi de abandon.
„Sunt marginalizaţi de cei de vârsta lor. Acest lucru duce la riscul dezvoltării de comportamente (pre)delincvente şi la performanţe şcolare scăzute sau abandon şcolar. Detenţia unui părinte (în cele mai multe cazuri, tatăl) contribuie la creşterea stresului financiar şi, în special în zonele rurale, la scoaterea copiilor din mediul educaţional pentru a munci la câmp ca zilieri”, a declarat Cătălin Luca.
El a mai precizat că, din cauza condiţiilor din penitenciar, de cele mai multe ori mamele sau persoanele de îngrijire aleg să nu îi aducă pe copii în vizită sau să le ascundă acestora faptul că tatăl lor se află la închisoare, motivând că este plecat la muncă în străinătate.
Citește și: Cum sunt recrutați viitorii studenți ai universităților
Directorul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), Elena Tudor, a explicat însă că o astfel de alegere este greşită şi, în plus, încalcă un drept fundamental al copilului, respectiv acela de a menţine relaţii cu o persoană faţă de care a dezvoltat o relaţie de ataşament.
„Copilul trebuie să cunoască realitatea. Lui trebuie să i se explice situaţia pe înţelesul lui pentru că doar aşa poate depăşi mai uşor problemele pe care le are”, a spus Elena Tudor.
Cercetarea prezentată de Alternative Sociale a mai arătat faptul că, în România, copiii cu părinţi deţinuţi beneficiază în mai mare măsură de susţinerea membrilor familiei extinse decât copiii din Marea Britanie, Germania sau Suedia, dar şi că nevoile copiilor români sunt preponderent cele de bază (hrană, îmbrăcăminte) faţă de cele ale copiilor din celelalte trei ţări participante la cercetare, unde predomină nevoile emoţionale şi de suport şcolar.
„În România nu există servicii specializate pentru lucrul cu copilul al cărui părinte se află la închisoare spre deosebire de Marea Britanie, Germania şi Suedia”, se mai arată în rezultatele cercetării.
Subsecretarul de stat din Ministerul Educaţiei Liliana Preoteasa a spus, la rândul său, că problema acestor copii este foarte importantă, dar, de cele mai multe ori, nimeni nu ştie că ea există.
Liliana Preoteasa consideră că, pentru a evita stigmatizarea acestor copii, şcoala ar trebui să păstreze confidenţialitatea, mai ales că reacţiile celorlalţi, în special ale copiilor, pot fi foarte dure.
Ea a mai spus că profesorii ar trebui să aibă abilitatea de a identifica schimbările de comportament ale copiilor, să afle ce anume a dus la acest lucru şi să implice consilierul şcolar.
Directorul Direcţiei Reintegrare Socială din cadrul ANP, Roxana Preda, a precizat că 39 la sută dintre deţinuţi au un copil şi 68 la sută au doi sau mai mulţi copii.
„Literatura de specialitate spune că atunci când un părinte este încarcerat se produce o ruptură în familie, iar copilul este cel mai afectat”, a spus Preda.
Asociaţia Alternative Sociale a făcut şi o serie de recomandări autorităţilor cu atribuţii în acest domeniu, solicitând includerea copiilor cu părinţi deţinuţi în revizuirea Strategiei naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020 ca o categorie vulnerabilă care necesită o atenţie sporită.
Citește și: Ponta, despre închisorile CIA în România: „Ca prim-ministru, nu am avut informaţii”
De asemenea, Ministerului Afacerilor Interne i s-a recomandat să introducă în practica poliţiştilor care execută un mandat penal sau reţin o persoană care are în îngrijire copii colaborarea cu serviciile sociale.
„Recomandăm poliţiştilor să se asigure că acei copii nu vor asista la reţinerea/arestarea părintelui lor şi vor rămâne în grija unui adult responsabil sau, după caz, vor fi preluaţi de serviciile sociale”, au arătat reprezentanţii Alternative Sociale.
O altă recomandare vizează Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice de a propune învăţătorilor şi profesorilor care au în clasele lor elevi cu părinţi deţinuţi să-i îndrume către serviciile consilierului şcolar şi/sau alte servicii de suport din comunitatea din care fac parte.
Pentru obţinerea unei imagini cât mai exacte cu privire la situaţia copiilor cu părinţi deţinuţi din România, recomandarea Alternative Sociale este de a include în rapoartele anuale ale ANP numărul copiilor sub 18 ani care se aflau în grija deţinuților la momentul încarcerării, iar pentru evitarea situaţiilor cu potenţial traumatizant se recomandă Ministerului Justiţiei să finanţeze amenajarea spaţiilor de vizite care să fie prietenoase cu copiii şi în acelaşi timp să permită dezvoltarea unor interacţiuni care susţin pozitiv relaţia dintre copilul aflat în vizită şi părintele său din închisoare.
Studii recente, citate de Asociaţia Alternative Sociale, arată că în lume sunt încarcerate peste 10,2 milioane de persoane, populaţia carcerală crescând cu şase la sută în toate ţările faţă de perioada 2009 – 2011 şi că peste 10 milioane de copii sunt afectaţi de detenţia unui părinte în Statele Unite ale Americii, în timp ce în ţările membre ale Uniunii Europene, un copil din 100 are un părinte în închisoare.
