Planurile statelor comunitare de atingere a ţinei UE privind utilizarea biocarburanţilor vor creşte emisiile cu efect de seră pentru că vor duce la extinderea exploatărilor agricole. Soluţia: noua generaţie de biocarburanţi extraşi din deşeurile agroindustriale.
Potrivit studiului publicat de Institutul European pentru Politici de Mediu (IEEP), un centru de reflecţie şi cercetare independent, strategia Uniunii Europene cu privire la promovarea utilizării biocombustibililor ca sursă de energie regenerabilă riscă să genereze efectul invers celui scontat, adică o creştere nominală a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii UE. Prognozele realizate de reţeaua de cercetători europeni parteneri ai IEEP arată că modul în care ţările UE intenţionează să pună în aplicare directiva CE/28/2009 cu privire la introducerea biocarburanţilor va duce la extinderea suprafeţelor exploatate şi astfel la pierderea unor habitate precum păduri, lunci sau păşuni care absorbeau şi înmagazinau în mod eficient dioxid de carbon – gazul cu efect de seră produs cu predilecţie în activităţile umane.
Adoptată ca parte a cadrului general de politici pentru combaterea încălzirii globale şi de promovare a independenţei energetice, CE/28/2009 prevede ca până în 2020 10% din necesarul de carburanţi pentru transport să fie produs din surse regenerabile. Cu alte cuvinte, din 2020 orice litru de benzină sau motorină vândut în UE va trebui să conţină o proporţie de etanol sau, respectiv, de derivate din uleiuri vegetale pentru ca emisiile rezultate la ardere să fie mai curate, dar şi pentru a reduce dependenţa UE de importurile de petrol. Imediat după publicarea studiului IEEP, Comisia Europeană a ţinut să respingă concluziile, atrăgând atenţia că CE/28/2009 stipulează restricţii clare cu privire la zonele în care vor putea fi înfiinţate noile culturi, interzicând despăduririle. Studiul IEEP arată însă că, sub presiunea datei-limită 2020, dar şi a creşterii preţurilor la alimente, producătorii agricoli vor opta pentru schimbarea destinaţiei culturilor deja existente de grâu, porumb sau soia în cul-turi pentru biocombustibil şi vor reînfiinţa culturile alimentare pe terenuri care în prezent nu sunt utilizate în agricultură.
Experţii centrului de cercetări estimează că, în urma creşterii cererii de biocarburanţi, în întreaga UE vor trebui introduse în circuitul agricol între 4,1 şi 6,9 milioane de hectare care astăzi nu sunt exploatate. În final, dacă statele membre nu modifică Planurile Naţionale de Acţiune pentru Resurse de Energie Regenerabile trimise deja Comisiei Europene, va avea loc o creştere conside-rabilă a emisiilor cu efect de seră, a căror cantitate ar urma să fie cu 80% până la 160% mai mare decât utilizarea combustibililor convenţionali pe bază de petrol, conform IEEP. Pentru a evita o astfel de situaţie, centrul de reflecţie sugerează cel puţin două soluţii: introducerea accelerată a automobilelor electrice, dar mai ales trecerea la „a doua generaţie” de biocarburanţi. În pofida denumirii, aceştia vor fi, în mare, aceiaşi compuşi chimici – etanol şi uleiuri vegetale -, însă modul lor de producere, prin descompunerea enzimatică a deşeurilor agricole (paie, coceni, rumeguş etc.), va elimina necesitatea unor noi culturi, utilizând eficient o resursă astăzi cvasiignorată.
Strategia UE ar putea genera cu 80-160% mai multe gaze cu efect de seră decât utilizarea petrolului.