Sorin Oprescu are voie să ia legătura cu prietena lui, Adriana Nica, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, ridicarea interdicţiei în acest sens. Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, scrie Mediafax.
Adriana Nica este martor în dosarul în care este judecat primarul suspendat al Capitalei, în arest la domiciliu, pentru luare de mită.
Sorin Oprescu declara, în 4 decembrie, la Curtea de Apel Bucureşti că a cerut ridicarea acestei interdicţii pentru că are nevoie ca cineva să aibă grijă de el.
„În situaţia asta, vă daţi seama, ca să mă duc să cumpăr o pâine, trebuie să cer voie. (…) Este mai complex, e şi din nevoia de a avea pe cineva”, declara Sorin Oprescu.
În 20 noiembrie, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu, în arest la domiciliu, alături de alte opt persoane, primarul suspendat al Capitalei fiind acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi constituire a unui grup infracțional organizat.
Dosarul a fost trimis Tribunalului Bucureşti, care în 23 noiembrie a analizat legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive în cazul inculpaţilor. Instanţa a menţinut arestul preventiv pentru Cristian Stanca, Mircea Octavian Constantinescu şi Florin Şupeală şi arestul la domiciliu pentru Sorin Oprescu, Bogdan Cornel Popa, Romeo Albu şi Claudiu Bengalici, precum şi controlul judiciar pentru Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloaie.
Instanţa a respins atunci, ca inadmisibilă, cererea formulată de Sorin Oprescu privind ridicarea interdicţiei de a lua legătura cu martora Adriana Nica. Decizia a fost contestată de Oprescu la Curtea de Apel Bucureşti.
Sorin Oprescu a fost internat din 26 până 30 noiembrie, la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, unde a fost operat la un plămân. Oprescu s-a putut interna după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 25 noiembrie, că îşi poate părăsi locuinţa timp de şapte zile, pentru a se opera la plămânul la care i-a fost descoperit un nodul. În săptămâna de spitalizare, Sorin Oprescu a fost verificat de poliţişti, ca în cazul arestului la domiciliu.
În dosarul privind fapte de corupţie, alături de Sorin Oprescu sunt judecaţi Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost şef al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Florin Şupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale, Ion Niţă şi Romeo Albu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-a condus Sorin Oprescu.
„Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Anchetatorii susţin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, „culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (şeful autorităţii publice locale executive), crearea unui eşalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii”.
