Printre snobii de ultima ora, apare o noua moda: sa nu te mai uiti la televizor. Cu atat mai mult, mi se pare extraordinara puterea democratiei capitaliste de a reusi sa profite chiar de pe urma nevoii de schimbare. Una dintre legile profitului este aceasta: satureaza piata cu un produs, dar ai grija ca, in acest timp, sa-i pregatesti antidotul, pe care sa-l vinzi pe urma la fel de bine. Pe termen scurt, aceasta lege nu poate fi detectata. Pe termn lung, insa, da. Moda eco este cea mai la indemana. Dupa 1989, am fost incurajati sa ne satisfacem dorinta de culoare printr-o multime de produse artificiale si prin ambalaje spectaculoase. Treptat, repulsia fata de acest tip de produse a devenit dorinta de produse "facute in casa", care au aparut, mai scumpe decat celelalte, intr-un ambalaj mai discret, cu designul facut anume pentru a-l contrazice pe cel strident de care ne-am plictisit.
Conteaza de pilda mai putin ca lactatele fara grasime au mai multe glucide, sau ca sucurile cu indulcitori sunt mai nocive decat cele cu zahar, atata vreme cat cultura eco este, in mare parte, un produs de marketing. Sa revenim la televiziune. O revista glossy publica, in numarul din luna mai, o ancheta despre privitul la televizor, la care participa, printre altii, ubicuul ecologist Dragos Bucurenci. Concluzia: televiziunea e o mare pacoste. Ador acest tip de concluzii expuse in vitrina societatii de consum. E ca si cum m-as duce sa cumpar un pachet de tigari, la care mi s-ar oferi o bricheta special conceputa ca sa semene cu un aprinzator de aragaz, pe care ar scrie ca e cazul sa renuntam la fumat si sa-i gasim brichetei intrebuintari utile. Revista glossy este, peste tot, o anexa a televiziunii. De ce ar fi mai recomandabil sa citesti o revista plina de reclame, de preturi si de poze decat sa te uiti la televizor? Nu stiu.
Nu ne explica nici Dragos Bucurenci, care ne spune insa altceva: domnia sa a renuntat la televizor in locuinta sa cam de cand a inceput sa aiba emisiune. De ce a renuntat? A observat ca emisiunile de divertisment induc o stare pasiva, o vidare a mintii, iti spala creierul – ceea ce in principiu nici nu-i rau, avand in vedere ca, pe masura ce inaintam in varsta, creierul nostru devine tot mai murdar. Glumesc, nu sariti! Gestul de a renunta la televizor, pentru a citi in schimb reviste glossy, de pilda, mi se pare un moft. E ca si cum ai abandona sa vorbesti la mobil pentru ca, desigur, telefonul celular are o multime de contraindicatii. Sau ca si cum nu mai iei avionul ca sa nu poluezi planeta. Toate gesturile astea infantile incearca sa acrediteze ideea ca omul e un animal pe care supraeul nu doar ca trebuie sa-l tina-n frau, dar, mai mult, sa-l anihileze. S-a dat drumul la televiziune nonstop? Ok, ei uite, de-al dracului n-o sa ne mai uitam deloc. In loc sa pierzi timpul la tv, mai bine, desigur, citesti o carte. Fenomenal!
Cartea a devenit, generic, alternativa high class pentru televiziune. O alta prostie. Nu e important sa citesti, depinde ce citesti! La fel, nimeni nu te pune sa te uiti la "O-la-la". Sigur, uneori n-ai ce sa vezi la televizor, atunci faci bine sa-l inchizi. Dar televiziunea face parte din societatea noastra, din cotidianul nostru, important e sa ni-l gestionam bine, nu sa facem gesturi extreme pe care apoi sa le expunem exact in mediile carora le denuntam maniosi nocivitatea.
