Cercetătorii John O'Keefe, May-Britt Moser şi Edvard Moser au fost recompensaţi, luni, cu premiul Nobel pentru medicină pe 2014, informează site-ul oficial al acestor distincţii prestigioase.
Cercetătorii John O'Keefe (Statele Unite), May-Britt Moser (Norvegia) şi Edvard Moser (Norvegia) au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pe 2014, pentru "cercetări asupra celulelor care constituie un sistem de poziţionare în creier". Sistemul, supranumit «GPS-ul intern» face posibilă orientarea în spaţiu şi care demonstrează existenţa unei baze celulare pentru o funcţie cognitivă superioară".
În 1971, John O'Keefe a identificat prima componentă din acest sistem de poziţionare. El a descoperit un anumit tip de celule nervoase dintr-o zonă din creier denumită hippocampus care era întotdeauna activată atunci când un şoarece se afla într-un anumit loc dintr-o cameră. Alte celule nervoase se activau când şoarecele se afla în alte locuri din acea cameră. John O'Keefe a ajuns la concluzia că aceste "celule de localizare" trasează o hartă a camerei respective.
După mai bine de trei decenii, în 2005, May-Britt şi Edvard I. Moser au descoperit o altă componentă esenţială din sistemul cerebral de poziţionare. Ei au identificat un alt tip de celule nervoase, pe care le-au denumit "celule-reţea", care generează un sistem de coordonate şi permit o poziţionare precisă şi găsirea unui drum străbătut anterior. Studii ulterioare au demonstrat felul în care celulele de localizare şi celulele-reţea fac posibilă determinarea poziţiei geografice şi navigaţia pe ruta corectă.
Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină a revenit cercetătorilor James E. Rothman (Statele Unite), Randy W. Schekman (Statele Unite) şi Thomas C. Südhof (Germania), pentru descoperirile lor în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular.
Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică. Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie, iar joi va fi atribuit premiul Nobel pentru literatură. Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri. Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.
www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/play’;document.write(”);if(typeof flowplayerhtml == ‘undefined’) { document.write(”);}var domain = document.domain;var domain_split = domain.split(‘.’);var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1];document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayerhtml_max/9c1f1ea0ddfb76f5181264db90e3ddbc/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Maria Gunther, jurnalistă care scrie pe teme ştiinţifice pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter îi vede câştigători pe americanii Charles Kane şi Shoucheng Zhang, alături de olandezul Laurens Molenkamp, pentru cercetările lor despre o nouă formă de material, izolant topologic, ce deschide calea spre noi posibilităţi revoluţionare în informatică.
În ceea ce priveşte Nobelul pentru chimie, radioul public SR crede în şansele unui genetician suedez, Svante Paabo, pentru un studiu despre ADN-ul omului de Neanderthal, ca şi în cele ale geneticianului american Craig Venter, unul dintre primii cercetători care au alcătuit harta genomului uman.
Premiile Nobel reprezintă una dintre rarele ocazii pentru oamenii de ştiinţă, necunoscuţi de publicul larg, să devină vedetele scenei media, afirmă Sven Lidin, directorul comitetului Nobel pentru chimie.
"Aceste premii fac din oamenii de ştiinţă nişte eroi (…), precum starurile rock, iar asta este ceva fantastic", a adăugat el.
Pentru premiul pentru pace, ce va fi atribuit vineri, un număr record de 278 de candidaturi au fost primite, inclusiv aceea a fostului consultant al Agenţiei de securitate naţională din Statele Unite (NSA) Edward Snowden, care a fost propus de doi parlamentari norvegieni.
"Mulţi încă îl văd ca pe un trădător şi ca pe o persoană care a încălcat legea", reaminteşte Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de cercetări despre pace din Oslo (PRIO), considerând că Snowden are şansa a doua, după papa Francisc.
După părerea lui Robert Haardh, preşedintele Civil Right Defenders, un ONG suedez, decenarea Nobelului pentru pace lui Edward Snowden "ar fi cu adevărat o decizie curajoasă". "Dar, dacă ne raportăm la trecut, nu cred că va fi posibil. Este o candidatură care generează prea multe polemici, iar scandinavii sunt prea ataşaţi de Statele Unite", a adăugat el.
Papa Francisc, plasat în fruntea cotelor de pariuri elaborate de casa Paddy Power, nu reprezintă nici el o alegere evidentă.
"Distribuţia mondială profund injustă a bogăţiilor afectează pacea", iar papa Francisc "a atras atenţia asupra soartei săracilor şi asupra nevoii de a elabora o nouă logică de dezvoltare şi de redistribuire economică", a subliniat profesorul Harpviken.
Totuşi, cunoscând deja valurile de critici primite după atribuirea Nobelului pentru pace lui Barack Obama, acelaşi profesor spune că "ar putea fi încă puţin prea devreme pentru papă".
Numele lui Malala Yousafzai, militanta pakistaneză pentru dreptul la educaţie, în vârstă de 17 ani, şi al medicului Denis Mukwege, care tratează femeile violate din Republica Democrată Congo, apar şi ele pe lista favoriţilor la Nobelul pentru pace, ca şi în 2013.
Comitetul Nobel norvegian ar putea să voteze pentru persoane care militează pentru stingerea conflictelor din Orientul Mijlociu şi Ucraina şi ar putea să se inspire din alegerea din 2013, când a premiat Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), activă în Siria.
"Lucrul de care avem nevoie în acest moment este o reevaluare a cooperării multilaterale", a subliniat directorul Institutului de cercetări asupra păcii din Stockholm (SIPRI), Ian Anthony.
Un premiu Nobel pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ar putea "să concentreze privirile oamenilor" asupra modului de a închide conflicte precum cel din Ucraina, a adăugat el.
În ceea ce priveşte literatura, Academia suedeză este puţin impresionată, afirmă cunoscătorii, de opera favoritului la casele de pariuri, romancierul japonez Haruki Murakami.
Cunoscătorii îşi imaginează că, după ce doar patru Nobeluri au fost atribuite unor autori africani din 1901 şi până în prezent, kenyanul Ngugi wa Thiong'o şi algeriana Assia Djebar ar putea fi aleşi în acest an.
Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.
Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.
Potrivit tradiţiei, şi spre deosebire de celelalte premii, data la care va fi anunţat Nobelul pentru literatură va fi comunicată doar cu câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este anunţat într-o joi. Premiul ar putea fi atribuit în acest an pe 9 octombrie.
Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.
Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.
Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.
Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
