Interviu cu Jacek Saryusz-Wolski, seful Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European
Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European a adoptat un raport al europarlamentarului Jacek Saryusz-Wolski care cere o politica externa comuna a UE privind energia. Polonezul Saryusz-Wolski a preluat sefia Comisiei de Afaceri Externe, inlocuindu-l pe veteranul german Elmar Brok. Rocada Germania-Polonia de la sefia celei mai importante comisii poate aduce schimbari de substanta in abordarea de catre Parlamentul European a spatiului euro-asiatic.
» Care sunt liniile directoare ale raportului privind politica externa a UE si securitatea energetica?
Mesajul principal este ca Europa trebuie sa vorbeasca pe o singura voce. Statele membre trebuie sa dea Bruxelles-ului competente de a aborda problemele de securitate energetica prin includerea acestora in domeniul politicii externe, prin numirea unui reprezentant special al UE pentru Energie aflat sub autoritatea inaltului reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate, Javier Solana, si, pe de alta parte, prin includerea intereselor noastre politice in toate acordurile pe care le incheiem cu terte tari. Asta inseamna ca nu le permitem furnizorilor externi sau tarilor de tranzit sa ne trateze diferit. Sunt niveluri diferite de securitate energetica in interiorul Uniunii Europene, dar putem contracara aceasta situatie prin actiune comuna.
» Ati avertizat asupra "politicii rusesti de divizare a UE", cand ati simtit concret lipsa solidaritatii?
Tocmai lipsa unei politici externe comune privind energia a condus catre proiectul conductei de gaz din Marea Baltica (n. red. – intre Rusia si Germania). Acesta creeaza niveluri diferite de securitate energetica si neglijeaza securitatea energetica a unor tari precum Polonia, dar slabeste si pozitia unor tari precum Ucraina si Belarus.
"Noua Europa" ghideaza politica UE fata de rasarit
» In ce masura aderarea "Noii Europe" a schimbat politica externa a Uniunii Europene?
Extinderea in sine a produs o schimbare. Granitele s-au mutat considerabil spre Est, aducand noi vecini: Ucraina, Belarus, Moldova, Rusia; fiecare trebuie sa redefineasca UE dupa extindere.
Schimbarea se produce insa lent la nivelul mentalitatilor. Noii membri incearca sa o accelereze, e misiunea noastra. Prin prezenta noastra si prin ceea ce facem in Comisie, in Consiliu, in Parlament, "educam" asa-numita "Veche Uniune" despre noua sa dimensiune.
Experienta noastra de prezenta la frontierele civilizatiei europene bazata pe cultura greaca, legea romana si valorile crestine ne permite sa avem o mai mare expertiza decat europenii occidentali in abordarea spatiului euro-asiatic. Cu o anumita intarziere, partenerii nostri occidentali inteleg ce le spunem si, treptat desigur, isi asuma felul nostru de a intelege lucrurile.
Suntem abia la jumatatea drumului, dar observatorii externi, chiar si rusii, spun ca de trei ani incoace cursul acestei dimensiuni estice a politicii externe se schimba datorita noilor membri care aduc perpective, experiente istorice diferite.
» Dar chiar pot aceste noi state membre sa contureze politica UE fata de Rusia?
O fac deja. Pozitia UE fata atacul moral, politic si informatic la adresa Estoniei, solidarizarea UE cu Lituania dupa oprirea furnizarii de petrol rusesc catre rafinaria Mazeiki sau solidarizarea UE cu Polonia in embargoul impus de Rusia pe carnea poloneza… sunt lucruri noi care se datoreza prezentei si vocilor Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Cehiei, Sloveniei, Slovaciei, Ungariei, Romaniei si Bulgariei.
Materializarea noii abordari a relatiei cu Rusia a fost summitul UE-Rusia de la Samara (n. red. – mai 2007), cand Uniunea a spus: "Nu, pana cand aceste lucruri nu sunt rezolvate, nu putem demara incheierea unui nou Acord de Parteneriat si Cooperare cu Rusia". Inca de la summitul de la Helsinki (n. red. – noiembrie 2006), presedintele Josep Borrell spunea ca "UE nu poate face comert cu drepturile omului in schimbul energiei". Aceasta este noua politica, mai realista, orientata mai mult spre valori si bazata mai putin pe simple interese economice.
» Tari precum Moldova sau Ucraina, aflate acum in Politica de Vecinatate a UE, pot avea o perspectiva europeana?
Nu numai ca "pot avea", au o perspectiva europeana cu conditia ca ele sa opteze pentru asa ceva, ceea ce presupune reforme economice si politice. Poloniei i-a luat 15 ani si nimeni nu i-a promis statutul de tara membra la inceput. Orice tara europeana care respecta valorile si conditiile poate fi membra, e vorba doar de optiune si determinare.
Recent a fost votat raportul privind Ucraina in Comisia Afacerilor Externe. Spre uimirea unora si satisfactia celor mai multi s-a votat in favoarea formulei mentionarii perspectivei de stat membru pentru Ucraina. Acelasi lucru ar putea functiona si in cazul Moldovei.
"Romania trebuie sa indrazneasca"
» Cum vedeti la Bruxelles politica externa a lui Traian Basescu, care pune accent pe democratizarea regiunii Marii Negre?
E exact rolul pe care trebuie sa-l joace Romania; l-am vazut pe Traian Basescu in actiune, la summitul de la Helsinki, chiar a impresionat. Romania e cel mai mare stat membru de la Marea Neagra si are rolul de a da o directie. Decizia este a intregii Uniuni Europene desigur, dar Marea Neagra este un loc in care asteptam ca Romania sa ne ghideze.
Romania e totusi un nou-venit, cu multe probleme
Romania trebuie sa indrazneasca, sa fie vizibila, sa lase in urma cele cinci decenii nefericite de comunism si sa ia pe de-a intregul parte la dezbaterea europeana. Jacek Saryusz-Wolski este membru al Platformei Civice, partid de dreapta aflat in opozitie cu formatiunea fratilor Kaczynski
