Stramutarea la Bucuresti a procesului in care fostul sef al Complexului de Vinificatie de la Jidvei, Toader Ignat, este acuzat ca a prejudiciat SC „Jidvei” SRL cu peste 82 miliarde lei, a adus prima masura concreta in dosarul tergiversat de patru ani si opt luni. Sectia a doua penala a Tribunalului Bucuresti a comunicat, in ultimele zile ale anului trecut, Ministerului Administratiei si Internelor si Biroului de Carte Funciara al Judetului Alba instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor apartinand inculpatului.
Infractiunile puse de procurori in sarcina lui Ignat sunt cele de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, gestiune frauduloasa, crearea de plusuri in gestiune, furt calificat, fals in inscrisuri sub semnatura privata si instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Toate bunurile lui Ignat au intrat sub sechestru
In actul trimis autoritatilor din Alba, Tribunalul Bucuresti precizeaza ca „admite cererea de instituire a sechestrului asigurator formulata de partea civila SC „Jidvei” SRL, Filiala Alba, asupra bunurilor apartinand inculpatului Ignat Toader”. Acestea sunt „creanta in suma de 310.889.740 RON, plus dobanda legala, 50 vaci neindividualizate, o cladire spatiu comercial, compusa din magazin alimentar, bar, pivnita, magazie de marfuri si bunurile mobile cu care acestea au fost dotate, in localitatea Capalna de Jos”.
Intre bunurile asupra carora a fost instituit sechestrul asigurator mai figureaza si 157 hectare cultivate cu vita-de-vie, utilaje aferente si constructii (birou magazie, dormitoare, grajduri), statia PECO din localitatea Capalna de Jos si imobilele inscrise in mai multe titluri de proprietate, in cotele corespunzatoare lui Ignat. Incheierea instantei din Capitala a fost pronuntata cu drept de recurs pentru partile implicate.
In Dosarul „Jidvei”, alaturi de Toader Ignat, considerat principalul „artizan” al fraudei, au mai fost trimisi in judecata fostii angajati Iulia Mihu, Horatiu Comsa, Loghin Muntean, Voicu Mihai Nicoara, Teodor Balau, Ioan Popa si Gheorghe Bradu.
Sirul tergiversarilor s-a rupt la Bucuresti
Cercetarile procurorilor Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, cei care au „demarat” acest dosar, au durat un an si doua luni, din 4 mai 2001, intervalul de timp atat de mare fiind cauzat, potrivit magistratilor, de sustragerea lui Ignat de la urmarirea penala, prin intermediul unor certificate medicale false, internari fictive in diferite unitati spitalicesti, cereri de amanare fara motiv sau chiar ascunderea de organele de urmarire penala. Aceleasi tertipuri au fost folosite si dupa ce dosarul a fost inaintat Justitiei, acestora adaugandu-li-se cereri de amanare pe motiv de imposibilitate de prezentare a inculpatului si a aparatorului acestuia deoarece prezenta lor era necesara la alte instante, la care au promovat recursuri inadmisibile.
Mai mult, in cauza au fost formulate cereri de recuzare a magistratilor sau de stramutare a dosarului, acesta fiind „plimbat” la Alba Iulia, Targu-Mures, din nou la Alba Iulia, Targu-Mures si a ajuns, din vara anului 2005, la Tribunalul Bucuresti. Aceasta instanta a reusit ca, la scurt timp dupa ce a introdus cauza pe rol, sa ia prima masura concreta.
